Calin Hera: "De la inaltimea celor 45% si indaratul tabloului cu Traian Basescu, PD risca sa devina un tren in care numai cine nu vrea nu se urca."
Daca sondajele de opinie nu mint prea rau si daca nu se va intampla nimic deosebit intre timp, partidul nr. 1 la urmatoarele alegeri va fi PD, cocotat pe 45% din voturi.
Democratii vor numi premierul si vor controla, practic, toate ministerele importante, plus primarii si consilii locale si judetene. Cu alte cuvinte, se intrevede la orizont o Romanie „democrata”. Dinspre aleea Modrogan pare ca oamenii din PD se cam culca pe urechea celor 45%.
O capcana teribila. Asta da infumurare, incredere exagerata in sine si rupere de realitate. Pentru ca, in realitate, PD e ca un balon care, cu cat se umfla mai tare, cu atat mai mult loc gol e inauntru. In 1996, cand castiga alegerile, CDR se lauda cu cei 15.000 de specialisti ai sai. In 2004, PD a avut probleme in a-si numi oameni ca lumea in posturile ce le revenisera. Ce se va intampla acum?
Pe vremea cand Alianta imbratisa principiile Coalitiei pentru un parlament curat, grila de accedere in partid era destul de bine reglata. Acela a fost atuul PD: era un partid mic, vioi, flexibil, dinamic. Acum, de la inaltimea procentelor sale si indaratul tabloului cu Traian Basescu, PD risca sa devina un tren in care numai cine nu vrea nu se urca.
Deja partidul si-a deschis bratele, larg, pentru o droaie de ciudati, compromisi, ne-”curati”. Ce oameni propune PD? Jale. Sa vorbim despre liderii de la centru, care n-au vana? Care, daca n-ar spune numele domnului Basescu in fiecare fraza, ar fi maturati in trei zile? Sau despre liderii locali?
Ati auzit de Ionel Mantog? Fost fruntas PSD, actual fruntas PD (liderul organizatiei gorjene), ticsit bine cu dosare in urma mai multor afaceri din zona miniera, Ionel Mantog e si autor al unei declaratii naucitoare: „In perioada 1950-1960, in Romania era mai multa democratie decat acum; atunci nu exista DNA care sa fabrice dosare”.
Desi au trecut deja cateva zile de la aceasta tampenie, nu am retinut ca vreun lider democrat sa-l taxeze pe Mantog, unul dintre oamenii cu care se faleste PD - partidul care condamna comunismul.
Nati Meir va spune ceva? Prietenul lui Vadim, dat afara in suturi din PRM (modelul casei), eroul povestii aiuritoare cu mostenirea din America si al unei initiative care i-a pus pe foc pe puscariasii din Romania, in urma cu vreun an, cand a propus o lege de gratiere. Mai e cineva care il ia in serios?
Mai e, daca omul are un vot negociabil. Ieri am aflat ca Nati Meir a fost primit in PD, la o zi dupa ce a semnat in tabelul initiatorilor unei motiuni de cenzura. Da, secventa in trei trepte cod „motiunea de cenzura” e o mostra de neprofesionalism. In loc sa fie o demonstratie de forta politica, de responsabilitate, a fost un fas jalnic.
De trei ori au mers cei de la PD sa depuna un amarat de tabel cu semnaturi. Abia a treia oara, tabelele au fost in regula. Penibil. E un demers atat de subtil? Trebuie multa scoala ca sa ai o astfel de realizare? Si apoi, daca s-au adunat cu greu 116 semnaturi, cat de plauzibil e ca se vor aduna cele 232 de voturi necesare trantirii „celui mai slab guvern pe care l-a avut Romania”?
Ca sa nu mai vorbim despre faptul ca, pe prima lista, semnatura fostului ministru Gheorghe Flutur apare de doua ori. Prostie sau fals si uz de fals? Smechereala damboviteana, prostire in fata?
Acestea sunt intrebarile, uimirile legate de PD. Aceasta e ingrijorarea. O Romanie „democrata” guvernata de alde Mantog sau Meir nu e defel un mesaj de incredere in viitor.