Ucraina și Rusia ar trebui să se așeze la masa negocierilor de pace, odată cu venirea iernii și suspendarea operațiunilor militare de amploare. Este opinia unui fost oficial american, șef al diplomației Statelor Unite. În opinia acestuia, Moscova nu trebuie slăbită prin acest război, în ciuda amenințării pe care o reprezintă pentru democrația occidentală. Mai mult, în opinia sa, ar trebui recompensată cu teritoriile din Donbas și cu peninsula Crimeea.
Fostul șef al diplomației americane din timpul Războiului Rece, Henry Kissinger, insistă că a venit momentul ca Ucraina și Rusia să se așeze la masa negocierilor de pace. El a declarat că lumea s-ar putea afla într-un moment de cotitură în conflictul din Ucraina și susține că trebuie să aibă loc discuții pentru realizarea păcii. Kissinger și-a expus punctul de vedere într-un eseu pe care l-a publicat într-un săptămânal britanic, The Spectator.
„Lumea de astăzi se află într-un punct de cotitură, deoarece iarna impune o pauză operațiunilor militare de amploare. Mi-am exprimat în mod repetat sprijinul pentru efortul militar aliat de a contracara agresiunea Rusiei în Ucraina. Dar se apropie momentul în care trebuie să construim o nouă structură în vederea atingerii păcii prin negociere”, a scris fostul oficial american.
În materialul său, Kissinger, face complimente Ucrainei, despre care spune că „a devenit un stat important în Europa Centrală pentru prima dată în istoria modernă”, rezistând forțelor ruse. Dar, pe de altă parte, insistă ca Kievul să renunțe la teritorii în favoarea Rusiei.
Henry Kissinger, avocat al intereselor rusești
Fostul secretar de stat mai spune că Rusia nu ar trebui slăbită, după acest conflict, în ciuda atitudinii agresive a Moscovei și a amenințării pe care o reprezintă pentru țările din jur. Kissinger insistă pentru menținerea statutului de mare putere a Rusiei, de dragul istoriei, pentru contribuțiile pe care le-a adus la „echilibrul global și la echilibrul puterii de peste jumătate de mileniu”.
El spune că rolul istoric al Moscovei „nu trebuie degradat”, iar regimul lui Putin trebuie susținut de teamă că problemele interne ale Rusiei ar putea avea consecințe în toată lumea.
„Scopul unui proces de pace ar fi dublu: să confirme libertatea Ucrainei și să definească o nouă structură internațională, în special pentru Europa Centrală și de Est. În cele din urmă, Rusia ar trebui să-și găsească un loc într-o astfel de ordine”, spune Henry Kissinger, lăsând să se înțeleagă că această zonă a Europei ar trebui să revină sub influența Moscovei, ca în perioada comunismului.
Propunerile lui Kissinger
Fostul diplomat propune, așa cum a mai facut-o și în trecut, ca Ucraina, pe care tocmai a complimentat-o, să cedeze o parte din teritoriul național. El reia o teorie mai veche, dinainte ca forțele Kievului să fi declanșat contraofensiva ce a dus la eliberarea unei părți importante a teritoriilor ocupate de Moscova.
Kissinger insistă pe stabilirea unei linii de încetare a focului de-a lungul granițelor teritoriului care era controlat de Kiev începând cu 24 februarie. În opinia sa Rusia s-ar putea retrage din zonele pe care le-a ocupat în invaziei, dar nu și din teritoriile ocupate din Donbas și peninsula Ucraina. Mai mult, Kissinger insistă pe recurgerea la principiul autodeterminării, în condițiile în care așa zisele referendumuri organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ocupate militar au fost manipulate și falsificate.
„Dacă linia de demarcație antebelică dintre Ucraina și Rusia nu poate fi atinsă prin luptă sau prin negociere, s-ar putea explora recurgerea la principiul autodeterminării. Referendumurile supravegheate la nivel internațional privind autodeterminarea ar putea fi aplicate teritoriilor deosebit de divizionate”, a continuat Henry Kissinger, în articolul publicat în The Spectator.