Henry Kissinger, cunoscutul diplomat american, a mințit în memoriile sale. Asta arată noile documente declasificat de Casa Albă. Privind lovitura de stat din Chile, care a fost promovată de Kissinger. Și pusă în practică de CIA.

Kissinger, pus la îndoială. Documente recent desecretizate au readus în prim-plan dezbaterile privind moștenirea fostului Secretar de Stat al SUA, Henry Kissinger. Conturând portretul unui diplomat profund implicat în activități clandestine care au promovat interesele americane în detrimentul națiunilor străine.

Melvin Goodman, fost analist CIA și profesor la Universitatea Johns Hopkins, a publicat un raport incriminator pe site-ul de știri CounterPunch. Raportul examinează rolul lui Kissinger în modelarea ordinii mondiale post-al Doilea Război Mondial. În special implicarea sa în orchestrarea loviturilor de stat și amestecul în afacerile interne ale națiunilor sud-americane. Care nu au fost niște accidente istorice.

Raportul evidențiază o serie de acțiuni controversate în care a fost implicat Kissinger, de la bombardamentele secrete din Cambodgia și furnizarea neautorizată de arme Șahului Iranului. Terminând cu inducerea în eroare a publicului american în timpul Războiului din Vietnam. Dar cel mai proeminent exemplu este altul! Kissinger este implicat în lovitura de stat militară violentă din Chile din anii 1970. Așa demonstrează și documentele publicate de George Washington University.

Kissinger și implicarea CIA în lovitura din Chile

Deși Kissinger a neagat implicarea directă în afacerile chilene în memoriile sale, documentele SUA desecretizate dezvăluie probe care spun altceva. Jurnalistul de investigație premiat Seymour Hersh demonstrează acest lucru în cartea sa "Prețul Puterii: Kissinger în Casa Albă a lui Nixon". Concluzionând că Kissinger pleda pentru un control american strict asupra Americii Latine. Inclusiv prin manipularea informațiilor de intelligence.

În calitate de președinte al Comitetului 40, o entitate înființată de Președintele Richard Nixon, Kissinger a avut un rol decisiv în aprobarea acțiunilor secrete împotriva Chile. El a argumentat public că SUA nu ar trebui să "lase Chile să devină comunist doar din cauza prostiei poporului."

În memoriile sale, diplomatul american a declarat că, după formarea Comitetului 40, "nu au mai avut loc alte întâlniri ale Consiliului de Securitate Națională (NSC) pe tema" Chile, susținând că "nu a fost profund implicat în problemele chiliene." Cu toate acestea, într-un memorandum trimis lui Nixon la vremea respectivă, Kissinger a avertizat că "alegerea lui Allende ca Președinte al Chile reprezintă pentru noi una dintre cele mai serioase provocări cu care ne-am confruntat vreodată în această emisferă."

Note interne din acea perioadă dezvăluie o politică "cu două căi" concepută de Kissinger pentru Chile. O cale, condusă de ambasadorul Edward Korry, urmărea negocieri diplomatice. Cealaltă se concentra pe eforturi de destabilizare, conduse de directorul CIA, Richard Helms. Aceste activități au culminat în cele din urmă cu asasinarea șefului armatei chilene, Rene Schneider. Acesta refuzase să se alăture loviturii de stat împotriva președintelui socialist proaspăt ales, Salvador Allende.

Asasinate la comanda CIA

În 1973, a fost executată Operațiunea Condor, implicând forțe de securitate secrete din mai multe națiuni latino-americane. Inclusiv Chile, Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Printre victimele cunoscute ale operațiunii se numără fostul ministru de externe chilian Orlando Letelier, care a fost ucis într-un atentat cu mașină-capcană la Washington.

În ciuda acestor dezvăluiri, Kissinger a evitat în mare parte tragerea la răspundere. În memoriile sale, el a concluzionat că "derapajul spre haos [în Chile] nu datora nimic intervenției americane". O poziție în contradicție cu dovezile tot mai numeroase furnizate de documentele recent eliberate și rapoartele de investigație.

Pe măsură ce factorii de decizie și cercetătorii disecă rolul lui Kissinger, documentele desecretizate subliniază impactul larg pe care l-a avut. Nu doar asupra relațiilor SUA-Chile, ci asupra geopoliticii globale. "Ce se va întâmpla în Chile în următoarele șase la douăsprezece luni va avea ramificații care vor depăși cu mult doar relațiile SUA-Chile," a avertizat atunci Kissinger președintele Nixon, subliniind mizele geopolitice implicate.