Document CIA. Cum se juca cu focul și îi enerva Ceaușescu pe partenerii din Pactul de la Varșovia. Experiența invadării Cehoslovaciei era caldă
- Alecu Racoviceanu
- 16 noiembrie 2026, 08:56
- În 1972, Ceaușescu se juca de-a dreptul cu focul prin aceste decizii. La Kremlin era cel mai dur secretar general de după Stalin, Leonid Brejnev, cel care luase decizia ocupării Cehoslovaciei, în august 1968. Atunci Ceaușescu luase o poziție publică absolut inedită, care i-a adus o popularitate, internă și internațională, de care profita în special în SUA.
- România – Pactul de la Varșovia
- România și Banca Mondială
Document CIA. Cum se juca cu focul și îi enerva Ceaușescu pe partenerii din Pactul de la Varșovia. Experiența invadării Cehoslovaciei era caldă. Din când în când merită și nostalgicii Epocii de Aur câte o gură de oxigen. În general e vorba de documente prezentate fără contextualizare sau frânturi de amintiri, ori, pur și simplu, memorii prezentate sub imperiul nostalgiei propriei tinereți, știți genul, ”pe vremea mea, când eram tânăr și cu păr în cap”…
Astăzi, însă, documentul din care am extras două fragmente care fac referire la România Socialistă vorbește de o țară care pare cu adevărat să facă eforturi, diplomatice și economice, să-și depășească statutul de țară din țarcul Blocului Estic.
Buletinul pe care zilnic serviciile secrete îl fac pentru ochii președintelui Statelor Unite vorbea pe 9 decembrie 1972 despre cum România avea poziții individualiste în cadrul blocului militar din jurul URSS, Pactul de la Varșovia, și despre cum Nicolae Ceaușescu reușise ca prima economie socialistă să fie admisă la Fondul Monetar Internațional și Banca Internațională de Investiții și Dezvoltare, pe atunci parte a Băncii Mondiale.
Sigur, era vorba de decizii diplomatice minore, care nu afectau statutul Pactului militar, ci doar prezentarea monolitică în fața adversarilor la negocieri de moment. Pe parte economică, România era considerată o economie în curs de dezvoltare, dar măcar era luată în calculul marilor finanțe.
În 1972, Ceaușescu se juca de-a dreptul cu focul prin aceste decizii. La Kremlin era cel mai dur secretar general de după Stalin, Leonid Brejnev, cel care luase decizia ocupării Cehoslovaciei, în august 1968. Atunci Ceaușescu luase o poziție publică absolut inedită, care i-a adus o popularitate, internă și internațională, de care profita în special în SUA.
Normal, acum, spre deosebire de atunci, știm că pe masa discuțiilor despre favorurile americane se afla și disponibilitatea de a oferi punți de negociere pentru o pace în Vietnam, marea cumpănă a Casei Albe în acele vremuri, pe canale chinezești, stăpânite bine de Ceaușescu.
În fine, beneficiarul raportului CIA din 9 decembrie 1972 era președintele Richard Nixon, aflat la începutul celui de-al doilea mandat, mandat sfârșit lamentabil, în 1974, prin demisia din cauza afacerii Watergate. În mandatele sale, însă, Nixon a fost un președinte cu ”abateri” de la politica externă a predecesorilor, având întâlniri cu ultra-sovieticul Leonid Brejnev și cu durul-chinez Ciu Enlai.
Nixon îl privea favorabil și pe Ceaușescu încă din 1969, când a venit la București, și l-a primit la Casa Albă în 1973, și era fericit că adâncea ceea ce părea o breșă în Zidul Berlinului. Așa că informațiile CIA ”băteau” la porți deschise la Casa Albă.
Când citiți aceste rânduri vă rog să nu uitați că toate strategiile și construcțiile socialiste s-au făcut cu un interes zero pentru nivelul de trai, demnitatea și libertățile românilor, care au plătit anii de comunism cu două-trei generații de sacrificiu și fraza ”pe vremea mea, când eram tânăr și aveam păr” completați-o cu ”iar bunica era tânără și frumoasă, dansam la căminul cultural pe Macarale, macarale până ne toceam gumarii luați pe cartel de la magazinul mixt”. Și au strâns cureaua timp de 45 de ani, așteptând o viață mai bună,,, care nu a mai venit niciodată.
(România în Buletinul Central de Informații din 9 decembrie 1972.)
România – Pactul de la Varșovia
Eforturile susținute ale Bucureștiului la Helsinki de a se afirma ca participant egal și independent la pregătirile pentru o Conferință pentru Securitate și Cooperare în Europa au provocat critici dure din partea aliaților săi.
Activitatea României contestă prerogativa Moscovei de a vorbi în numele statelor est-europene. Diplomații sovietici de la București au criticat aspru comportamentul României la Helsinki. Relatările presei sovietice despre vizita efectuată săptămâna trecută în Ungaria de liderul partidului, Brejnev, continuă să pună accentul pe referirile sale la necesitatea consolidării unității socialiste. (secretizat) Din Budapesta se relatează (secretizat) au criticat aspru guvernul său și au izolat aproape complet Ambasada României. Această dezaprobare este legată direct de exprimarea de către România, într-un for internațional, a unei poziții independente de cea a celorlalți membri ai Pactului.
Potrivit informațiilor disponibile, Polonia este îngrijorată că activitatea României la Helsinki va determina Moscova să înăsprească disciplina în cadrul Pactului. Polonezii sunt iritați deoarece consideră acțiunea Bucureștiului drept o abatere inutilă de la poziția comună, care ridică probleme ce ar putea afecta unitatea blocului. Liderul partidului polonez, Gierek, care a îmbunătățit considerabil relațiile cu România în cei doi ani de când se află la putere, a anulat brusc, în această săptămână, o vizită în România pe care o programase pentru duminică.
În pofida acestor reacții, românii par hotărâți să continue să insiste pentru obținerea unor garanții că drepturile statelor mici vor fi respectate pe măsură ce Europa avansează spre destindere. (secretizat)
9 decembrie 1972 • Buletinul Central de Informații • 3
România și Banca Mondială
Este probabil ca România să fie admisă în Banca Mondială, după acceptarea sa, în această săptămână, în Fondul Monetar Internațional.
Participarea la cele două organizații ar trebui să ofere României o flexibilitate sporită în gestionarea datoriei sale crescânde față de Occident. Întrucât se încadrează în categoria țărilor în curs de dezvoltare, România va solicita, fără îndoială, împrumuturi de dezvoltare pe termen lung de la Banca Mondială. În plus, România, asemenea Iugoslaviei, ar putea beneficia de sprijin pe termen scurt pentru atenuarea poverii datoriei, sub forma unor credite stand-by acordate de Fond.
România este primul membru al Consiliului de Ajutor Economic Reciproc al statelor comuniste care aderă la Fond după retragerea Poloniei și Cehoslovaciei în anii 1950. România va trebui să verse în aur un sfert din cota sa de 206 milioane de dolari, exprimată în drepturi speciale de tragere. (secretizat)
9 decembrie 1972 • Buletinul Central de Informații • 8