Cei mai optimisti romani sunt cei care au cel mai mare PIB pe cap de locuitor.

Ultimul eurobarometru, dat publicitatii luni, ofera informatii despre cat de optimisti sau pesimisti sunt romanii. Ca sa interpretam cat mai corect harta astfel obtinuta, am stat de vorba cu numerosi sociologi, din toate regiunile tarii, si cu foarte multi oameni.

Prima concluzie: optimismul depinde de PIB. Cu alte cuvinte, sunt mai optimisti cei care au apucat deja sa vada bine luminita de la capatul tunelului.

Interesanta este insa situatia regiunii de nord-est, unde coexista sentimentul ca "e rau, dar va fi si mai rau" (de vina e saracia mare) cu acela ca "e bine, dar va fi si mai bine" (gratie "binelui" trimis acasa, regulat, de moldovenii plecati la lucru in strainatate).

Notabile sunt pesimismul muntenilor, resemnarea oltenilor, care au "vecini" foarte optimisti, si, mai ales, situatia din centrul tarii ("nu stiu cum va fi "laolalta cu "va fi la fel de rau").

Ardelenii sunt mai molcomi, spun unii sociologi si inca nu s-au decis, dar si mai constienti de greutati. In plus, regiunea este dominata de maghiari, foarte la curent cu greutatile de dupa aderare ale Ungariei si, probabil, frustrati ca n-au obtinut inca tot ceea ce si-au dorit.

Nord - Est

Sociologul Adrian Netedu, Catedra de sociologie si asistenta sociala, Universitatea "Al. I. Cuza" din Iasi: "Toate aceste oscilatii trebuie coroborate cu diversi factori specifici regiunii: subdezvoltare economica, grad sporit al saraciei si marginalizarii sociale, relativa izolare geografica, explozia natalitatii, inclinatia pentru migratie, existenta a numeroase zone/localitati defavorizate si nivel scazut de trai. Acum, Moldova a devenit zona europeana cel mai putin dezvoltata."

Cornel Grosar, inginer, Suceava: "Aici, informatia si investitiile ajung greu, deci e normal ca multi dintre moldoveni sa creada ca va fi rau. Vom fi civilizati cu forta. Trebuie sa invatam sa ne adaptam din mers."

Elena Carp, profesor de desen, Iasi: "Va fi mai greu pentru ca nu am avut deschidere catre Europa. E mai usor sa inteleaga cei din Banat, care au pastrat legaturi cu ungurii, si bucurestenii, care au investitori straini si un alt ritm de viata. La noi, orice schimbare este privita cu suspiciune. Suntem mai conservatori, poate si apropierea de rusi ne-a facut asa. Oricum, va fi greu, cel putin o perioada, dar asta nu inseamna neaparat mai rau". (Ionela Luchian)

Sud - Est

Presedintele Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, este si presedinte al Consiliului pentru Dezvoltare Regionala al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est. El explica optimismul din regiune prin faptul ca acolo locuiesc multi marinari care "au navigat si au vazut o multime de tari".

"Este vorba despre oameni a caror meserie le aduce minimum 1.000 de euro pe luna, deci n-au probleme financiare asa grave ca in nord-est", a mai spus Constantinescu.

Diana Bulai, psiholog: "Sincer, nu credeam ca suntem asa de increzatori. Probabil, calitatea de a se adapta la ceea ce este nou a oamenilor de la Dunare sta la baza acestui optimism. La acest factor se poate adauga si vectorul istoric: Galatiul, de exemplu, a fost un port "Porto-Franco", astfel spus, oamenii de aici nu s-au speriat niciodata de nou."

Psihologul mai explica optimismul prin efectele migratiei fortei de munca: "Foarte multe familii din mediul rural au rude plecate la munca in strainatate. Probabil ca au primit vesti de afara si li s-a spus ca se castiga mai bine si civilizatia este mai avansata".

Bogdan Dimofte, 27 de ani, consilier marketing: "Banul cred ca sta la baza optimismului. Un loc de munca mai bun in tara sau afara asigura automat si bani mai multi." (Feri Predescu, Marian Pavalasc)

Sud

Roberta Anastase, sociolog, deputat PD de Prahova: "Prahovenii sunt mai optimisti decat alti locuitori datorita nivelului diferit de dezvoltare economica. In Prahova, rata somajului este scazuta, investitiile straine considerabile, prin urmare, oamenii au tot dreptul sa fie optimisti ca vor avea parte de un trai mai bun".

Vasile Raducanu, 62 de ani, pensionar, Ploiesti: "Nu cred ca integrarea Romaniei in Uniunea Europeana ne va asigura un trai mai bun. Cel putin nu noua, pensionarilor. Poate nepotii nostri sa o duca mai bine, ca la pensiile pe care le avem, noi sigur nu mai apucam". Ionut Cosmin Popescu, sociolog, Curtea de Arges: "Raspunsurile sunt in concordanta cu situatia lor materiala si, bineinteles, cu informatiile, cunostintele, datele pe care le au vizavi de ceea ce se intampla.

Din punct de vedere al orientarii, se poate spune ca in aceasta regiune predomina o tendinta de deschidere, precum si faptul ca au avut mai multe contacte cu cetateni din UE, cu mentalitatile prezente in UE si cu modurile lor de viata. (Marius Nica, Laura Ilie)

Sud - Vest

Gorjenii sunt printre cei mai pesimisti romani. Sociologul Ion Popescu are o explicatie: "De vina sunt balbaielile din sistemul politic, care are repercusiuni asupra gandirii cetatenilor care nu intrevad o imbunatatire a vietii. De asemenea, lipsa de oportunitati in ceea ce priveste ocuparea unor locuri de munca mai bine platite, corelata cu disponibilizarile masive".

Dumitru Otovescu, profesor doctor universitar la Facultatea de Filosofie-Sociologie a Universitatii din Craiova, crede ca este vorba despre neincrederea in schimbari: "Au vazut ca nu s-au schimbat multe in bine, asa ca este normal sa fie mai rezervati. In plus, lipsa investitorilor occidentali si-a pus amprenta pe mentalitatea locuitorilor zonei. E dificil pentru ei sa se gandeasca la mai bine atunci cand vad ca lucrurile avanseaza intr-un ritm lent."

Gheorghe Stamatescu, 71 de ani, pensionar: "Va fi mai rau. Se vor scumpi toate. De unde vom avea bani sa le platim pe toate? La noi in judet, economia nu s-a dezvoltat. Suntem foarte inapoiati".

Stefan Vaduva, 46 de ani, administrator, are o opinie diferita: "Va fi mai bine, dar dureaza pana cand vom ajunge la un nivel de trai mai bun, probabil cel putin 16-17 ani. Oamenii sunt pesimisti din cauza celor care ne-au condus pana acum".

Vest

Alin Gavreliuc, sociolog, Timisoara: "Intotdeauna, regiunile cu un indice de dezvoltare economica mai ridicat, cu indicatori de activis civic mai inalt, cu indicatori de informare publica mai buna au si indicatori de suport subiectivi ai democratiei sau de incredere mai buni".

Sociologul mai spune ca si increderea mai mare in institutiile locale, intalnita in Vestul tarii, se explica prin faptul ca nivelul de incredere interpersonala e mai mare decat in alte regiuni. "Banatenii, in general, au incredere in omul de langa ei", explica Gavreliuc. 

Bogdan Bocanete, 26 de ani, librar, Timisoara: "Banatenii sunt altfel. Am trait in Imperiu, am avut primii din Europa tramvai tras de cai, am avut primele strazi iluminate. Aceasta si-a pus amprenta asupra existentei noastre. Dezvoltarea economica de dupa Revolutie a atins apogeul. Oamenii de aici lucreaza in companii bune, castiga bine, deci se simt bine cu ei si in societate si de aici a rezultat un grad de optimism mult mai mare decat in restul tarii. Or, un om multumit cu sine si cu aproapele lui este firesc ca e multumit si de institutiile care ii sunt apropiate si nu se va duce sa-si caute dreptatea la mii de kilometri." (Georgeta Petrovici)

Nord - Vest

Mircea Comsa, sociolog, Cluj: "Nivelul de trai in regiunile Vest si Nord-Vest este mai bun decat in celelalte zone ale tarii, cu exceptia Bucurestiului, aici intrand si veniturile populatiei, dar si gradul de civilizatie".

Potrivit sociologului clujean, aceasta situatie le confera ardelenilor si banatenilor multumirea fata de viata actuala si ii face optimisti in ceea ce priveste viitorul Romaniei in Uniunea Europeana.

Mircea Berte, profesor, Cluj: "Nu stiu de ce ar fi ardelenii mai optimisti, probabil pentru ca au fost mai europeni dintotdeauna, avand in vedere ca partea asta a fost anexata Imperiului. Eu cunosc multi tineri care nu vor sa plece dincolo, ceea ce demonstreaza ca o duc bine."

Marian Sopon, inginer, Cluj: "Fata de Moldova, situatia economica este mai buna si saracia nu e atat de lucie. Parca si oamenii au o structura mai pronuntata din punct de vedere al harniciei. Munca totusi a fost pretuita, si la asta se mai adauga si influenta apuseana mai pregnanta in aceasta parte a tarii".

Alina Lungu, profesor, Cluj: "In general, ne-a mers mai bine intotdeauna. A fost influenta occidentala mai puternica si asta o simtim atunci cand vizitam alte zone ale tarii. E normal, apropierea geografica a atras si alte influente." (Cosmin Pirv)

Bucuresti

Mircea Kivu, sociolog: "Toata lumea stie ca, in Bucuresti, nivelul de dezvoltare e mult mai ridicat, iar veniturile sunt mai mari. In plus, oamenii au acces mai usor la informatie si au un grad mai mare de cunoastere. De aici si increderea mai mare a bucurestenilor in institutiile UE, comparativ cu ceilalti romani".

Alfred Bulai, sociolog: "Mai toate statele europene sunt puternic ancorate in capitalele lor, iar acestea au o situatie privilegiata fata de celelalte orase. La fel este si la noi, mai ales ca permanent s-a cultivat aceasta diferentiere intre Bucuresti si celelalte regiuni. De pe vremea comunistilor si pana acum, toate masurile bune au vizat intai Capitala".

Victoria Ispas, 44 de ani, angajat Ministerul Public: "Este bine si sper ca problema salariilor foarte mici se va rezolva cu timpul." Virginia Cumpana, 43 de ani, femeie de serviciu: "Va fi mai bine pentru tineri. Sper ca odata cu integrarea isi vor permite si ei o locuinta." Calin Stamate, 32 de ani, Relatii Publice: "Odata cu integrarea a inceput o perioada foarte grea pentru noi, cred sincer ca ne vor trebui 20 de ani sa ne aliniem cu adevarat statelor europene."

Ionica Buzic, 60 de ani, pensionara: "Cred ca va fi greu pentru noi, dar este bine ca am facut acest pas." (Ana-Maria Adamoae, Roxana Lupu)

Centru

Claudiu Coman, Catedra de sociologie de la Universitatea Transilvania din Brasov: "Un factor important in euroscepticism tine de prezenta etnicilor maghiari. Trei din cele sase judete din regiune au populatie preponderent maghiara care au avut contacte mai dese cu Ungaria dupa aderarea din 2004 si au venit de-acolo cu astfel de idei. Daca s-ar face o separare a esantioanelor, s-ar vedea ca ungurii sunt mai pesimisti". In plus, judetul Covasna, de exemplu, a avut parte de cele mai mici investitii din tara."

Un alt motiv este firea ardeleanului: "Ardelenii sunt mai molcomi, mai rezervati, dictonul lor este grabeste-te incet. De aceea exista si acea expectativa gen "nu stiu, nu raspund". Oamenii s-au gandit sa mai astepte un pic, sa vada cum merg lucrurile."

Otilian Neagoe, sociolog, fost prefect al Brasovului: "Opiniile oamenilor sunt influentate si de perioada tranzitiei, si de procesul de restructurare economica din zona. Regiunea a pierdut aproape jumatate din locurile de munca din 1990, cele mai multe in zona industriei".

Rezerva fata de viitorul in UE poate fi si o chestiune pozitiva: "Oamenii de aici au lucrat in societati mari, de prima linie, cu programe economice extrem de clare, si sunt foarte in tema cu ceea ce inseamna performanta europeana. De aici si prudenta." (Ovidiu Eftimie)

Saraci si bogati

Pana acum, doar Bucurestiul a intrat in UE

Bucurestiul si judetul Timis raman cele mai dezvoltate regiuni ale tarii, reiese dintr-o analiza a Comisiei Nationale de Prognoza. Pe de alta parte, judetul Botosani  continua sa fie cel mai sarac, cu un PIB pe cap de locuitor de patru ori mai mic decat cel din Bucuresti.

Capitala este singura zona din tara unde se poate intalni o structura a PIB asemanatoare cu cea a UE, 60% sectorul tertiar, industria aproximativ 19%, constructiile cu 7,5% si o contributie nesemnificativa a agriculturii, sub 1a. Unul din cinci angajati se afla in aceasta regiune, castigul salarial mediu net estimat pentru anul trecut fiind de 1.110 lei, in crestere cu 14% fata de 2005.

Pana in 2008, se prognozeaza cresteri ale PIB de pana la 7,2%. In prezent, PIB-ul pe cap de locuitor din aceasta regiune se apropie cel mai mult de pragul de 10.000 de euro.

Saracie in Moldova

Regiunea Nord-Est este cea mai saraca, aici fiind inregistrate cele mai mari rate ale somajului si cel mai mic castig salarial mediu. Preponderenta agriculturii in economia zonei se resimte si in nivelul scazut al PIB-ului pe cap de locuitor, 2.998 euro, estimat pentru anul trecut.

Pentru urmatorii ani se estimeaza o dezvoltare economica de pana la 6,6%, bazata in special pe ritmul sustinut de crestere din domeniul constructiilor si cel al serviciilor. Cu toate acestea, judetul Botosani va continua sa fie cel mai sarac, cu un PIB pe cap de locuitor de peste patru ori mai mic decat cel inregistrat in Bucuresti.

Importanta este si regiunea de Vest care, alaturi de Bucuresti, este singura unde s-a inregistrat o crestere economica de 5,6%. Aici s-a pus accentul pe industrie si mai putin pe agricultura, lucru reflectat si in rata scazuta a somajului, printre cele mai mici din tara, doar 4,6%, inferioara estimarii nationale de 5,9%.

Judetul Timis va inregistra al doilea nivel al PIB-ului pe cap de locuitor din tara, putand atinge anul viitor pragul de 8.000 de euro, de la 6.200 cat s-a estimat pentru anul trecut. (Lucian Hainarosie)