Hala Matache rămâne pe hartă

Hala Matache rămâne pe hartă

Reprezentanţii Ministerului Culturii spun că nu vor aviza declaşarea monumentului.

Indiferent de planurile Primăriei Capitalei, Hala Matache va rămâne pe lista monumentelor istorice. Comisia specială din cadrul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional al Municipiului Bucureşti nu a luat încă oficial o decizie cu privire la Hala Matache, însă purtătorul de cuvânt al Ministerului Culturii, Radu Enache, spune că specialiştii nu vor da aviz de declasare a halei. "Până în prezent, comisia nu a dat niciun aviz de declasare şi nici nu va da", a declarat Enache.

Potrivit acestuia, singura variantă cu care va fi de acord comisia e mutarea clădirii, fără distrugerea vreunei părţi din monument.

Prins de planurile pentru construirea bulevardului Uranus, edilul-şef Sorin Oprescu a jonglat în ultima vreme cu variantele privind soarta construcţiei: după ce spusese iniţial că vor fi demolaţi doar cinci metri din hală, primarul a vorbit despre lipirea unei copii a actualei faţade de o altă clădire. Cu o altă ocazie, edilul a făcut referire şi la mutarea monumentului.

Situaţia incertă a halei a stârnit indignarea reprezentanţilor societăţii civile. Sâmbătă, 100 de ONG-isti, arhitecţi, artişti şi simpli cetăţeni s-au strâns în dreptul clădirii pentru un protest inedit: au făcut fotografii, au pictat şi au desenat monumentul, pentru a-l arăta măcar în acest fel viitoarelor generaţii.

De asemenea, o serie de oameni de cultură au semnat o scrisoare deschisă către ministrul culturii şi cultelor, Kelemen Hunor, prin care contestă soluţia vehiculată de autorităţi: cea de a păstra doar o imagine a faţadei reprodusă în copie, "lipită" pe o structură nouă.

Zeci de case-monument, distruse în ultimii zece ani

În respectiva scrisoare, dincolo de solicitarea referitoare la hală, ministrului culturii i se cere să oprească avalanşa de declasări ale monumentelor, să investigheze de molările de obiecte de patrimoniu şi să promoveze îmbunătăţirea legislaţiei patrimoniului.

"Avem nevoie de un corp de legi care să asigure protecţia reală şi fermă a identităţii construite, (...) pe care suntem datori să-l transmitem generaţiilor viitoare", se precizează în scrisoarea semnată, printre alţii, de scriitorul Mircea Cărtărescu şi arhitectul Şerban Sturdza.

Casele-monument "Cantacuzino" şi "Constantin Rădulescu", dar şi hotelul Marna sunt doar câteva exemple de imobile care, deşi s-au aflat pe lista monumentelor protejate de Ministerul Culturii, au fost demolate.

  • Află AICI mai multe despre bulevarul Uranus

Ne puteți urmări și pe Google News