Hainele second-hand pot proteja Mediul. Sursă foto: Pixabay Hainele second-hand nu sunt o rușine, mai ales atunci când vine vorba despre protejarea Mediului. Tot mai mulți specialiști, creatori de modă și activiști vorbesc despre reducerea poluării prin purtarea hainelor care nu sunt la „primul cumpărător”.
„Fenomenul” hainelor second-hand este vizibil și în România. De cele mai multe ori, articolele de îmbrăcăminte „veche” se transformă în deșeuri, însă, specialiștii spun că ar trebui să le dăm mai multe șanse. Hainele second-hand au prețuri accesibile și pot fi ajustate în funcție de „gust”, dar ajută și la combaterea poluării.
„Este bine să ne luăm haine second hand. Peste tot sunt produse de genul ăsta şi cel mai important este că se dezvoltă această tendință de a cumpăra haine second hand. Pe lângă toate procentele care ne sperie, industria modei este a doua cea mai mare industrie de poluarea a lumii, ceea ce este o mare problemă. Cred că ar trebui să ne axăm pe resursele noastre, să cumpărăm mai puţin şi mai bun şi mai durabil”, a declarat, pentru Antena 3, Ecaterina Colasîz , designer de accesorii.
Românii cumpără tot mai multe haine second-hand
Românii cumpără tot mai multe haine second-hand. Foto: dreamstime
Potrivit sursei citate, românii au început să înțeleagă beneficiile hainelor second-hand și le cumpără tot mai des. Beneficiile se văd în portofel, deoarece acestea costă mai puțin decât cele noi, dar și în Natură. Experții de mediu susțin că prin purtarea hainelor „la mâna a doua” se limitează folosirea resurselor naturale. Spre exemplu, pentru o pereche de blugi se consumă 6800 de litri, spun militanții pentru Mediu, care nu sunt contraziși de creatorii de modă.
Ne puteți urmări și pe Google News
Hainele se descompun mai greu decât alte obiecte. Astfel, se va elimina un gaz cu efect de seră care dăunează mediului, prin creșterea dioxidului de carbon, metanului, ozonului etc, explică specialiștii în Mediu.
După ce sunt sortate, hainele second-hand, sunt sortate: cele care se mai pot purta și cele care trebuie să se „transforme”.
Spre exemplu, polibutonul, care este o combinație între poliester și bumbac, ajung în depozitele de deșeuri. Dacă sunt dizolvate chimic rezultă materii prime sau vor fi arse pentru a produce energie.
Recomandările noastre
