Nu întâmplător, Greta Thunberg s-a născut în Suedia. Țara și cetățeanca ei se merită una pe alta.

În Suedia Gretei a apărut Rușinea de a Zbura cu avionul („Flygskam”) pentru a nu polua planeta. Acest halucinant fenomen social a produs efecte dramatice asupra traficului aerian al statului scandinav. Potrivit Agenției Transporturilor din Suedia, numărul pasagerilor de avion a scăzut cu 4,4% într-un an.

Rușinea de a zbura s-a propagat rapid în toată Europa: potrivit unui sondaj al băncii elvețiene UBS, numărul de zboruri cu avionul în UE va crește în 2019 cu numai 1,5%, adică jumătate din creșterea prognozată inițial.

În Suedia, „Rușinea de a zbura” („Flygskam”) a produs și reversul: „Mândria de a merge cu trenul” („Tågskyrt”). Companiile feroviare suedeze au înregistrat un număr record de călători.

Și în Franța, în vara lui 2019 s-a înregistrat un număr record de călătorii cu trenul: 26 milioane. O creștere cu 7% față de vara trecută. Potrivit lui Guillaume Pépy, fost director al SNCF, acesta ar fi în primul rând un efect al „Flygskam”.

„Este o mare amenințare”, declară Alexandre de Juniac, fost PDG al Air France – KLM, în La Tribune. „Sectorul transportului aerian se confruntă cu un risc al reputației. Este o premieră.”

Textilele poluează mai mult ca avioanele

„Efectul Greta” nu se oprește la avioane. Potrivit celui mai popular cotidian suedez, Aftonbladet, un nou curent ecologist este pe cale să apară: „Köpskam”, rușinea de a face cumpărături. „Dacă se dovedește că acest concept va conduce la o reducere a consumului, este evident că el va avea consecințe majore”, declară președintele director general al Institutului pentru Comerț și Industrie din Suedia (HUI), Jonas Amberg.

Acest nou termen se referă mai ales la sectorul vestimentar, una dintre țintele predilecte ale ecologiștilor, deoarece este considerat a avea un impact foarte mare asupra mediului înconjurător.

Mișcări ecologiste importante de nesupunere civică, precum Extinction Rebellion, au organizat proteste (adesea violente) în fața magazinelor H&M, firmă văzută ca simbol al „fast fashion”. Acest ultim termen are o dublă semnificație: el se referă la rapiditatea cu care îmbrăcămintea ajunge de pe podiumul de prezentare de modă în magazine, dar și la rapiditatea cu care hainele ajung la gunoi, dat fiind că nu sunt create să dureze mult și sunt fabricate mai ales din fire sintetice.

Potrivit unui raport al Fundației Ellen MacArthur, industria textilă ar fi un producător de CO2 mai mare chiar decât transporturile aeriene și maritime.

Ecologiștii propovăduiesc hainele „second hand”, în timp ce hainele NOI cu chipul Gretei Thunberg au devenit o afacere bănoasă 

„Deși gospodăriile suedeze nu și-au redus în ultimii ani consumul total, banii sunt distribuiți diferit”, a declarat pentru Aftonbladet Johan Davidson, economistul șef al Federației de Comerț din Suedia. „Achizițiile din sectorul vânzărilor cu amănuntul, adică îmbrăcăminte, mobilă, materiale de construcții și aparatură electronică pentru marele public au crescut mai lent decât cele din alte industrii.”

Hainele noi nu mai au căutare

Și în acest caz, tendința se propagă cu rapiditate în afara granițelor. În decembrie trecut, Gildas Minvielle, directorul Observatorului Economic al Institutului Francez de Modă, sublinia existența unei tendințe reale în scăderea consumului în cadrul acestui sector. Din 2007, piața textilelor și a îmbrăcămintei a pierdut 15% din valoare. O tendință de pe urma căreia profită piața „second hand”, evaluată în 2018, în Franța, la un miliard de euro.

În Statele Unite, firme celebre precum Macy’s și JC Penny au încheiat parteneriate cu platforme de revânzare de textile „second hand”, cum ar fi Thred Up. O mișcare forțată, dat fiind că, în ultimul an, vânzările JC Penny au scăzut cu 7%, iar cele ale Macy’s au stagnat.

„Vânzarea de haine de ocazie este noua normă pentru mărcile cunoscute”, spune Elizabeth Laville, fondatoarea grupului Utopies. „Este o modalitate de a compensa imaginea proastă pe care acestea o au din punct de vedere al mediului și social.”

Potrivit unui studiu Global Data, publicat chiar de Thred Up, până în 2028, vânzările de produse „second hand” vor atinge în Statele Unite 64 de miliarde de dolari, depășind considerabil firmele de „fast fashion”, care vor atinge doar 44%.

Te-ar putea interesa și: