Actualitate
Guvernul își va asuma răspunderea pe legile privind plafonarea salariilor profesorilor și pe Codul Dialogului Social
Guvernul a decis, astăzi, să înceapă procedurile de angajare a răspunderii în Parlament pentru proiectele de lege care limitează creşterile salariale pentru profesori şi pentru Codul de Dialog Social.
Cele două proiecte au fost aprobate în şedinţa specială de atăzi a Executivului şi urmează să fie transmise în zilele următoare Parlamentului, potrivit unor surse guvernamentale.
Până acum, Guvernul Boc s-a prezentat în faţa Parlamentului de şase ori şi şi-a asumat răspunderea pe 11 legi. Dan Lazăr, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, a declarat astăzi, într-o conferinţă de presă, că România nu îşi poate permite acum o majorare salarială pentru bugetari mai mare decât cea produsă de la începutul anului, cu 15%. În acest moment majorarea salarială e posibilă fie cu creşterea taxelor şi impozitelor, fie prin adâncirea deficitului bugetar, a explicat secretarul de stat. La rândul său Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Finanţe, a precizat că, potrivit situaţiei din februarie, statul trebuie să dea drepturi salariale câştigate în instanţă care se ridică la 7,5 miliarde de lei (1,8 miliarde euro). Premierul Emil Boc a declarat marți, la Realitatea TV, că drepturile salariale câştigate de profesori în instanţă vor fi eşalonate la plată începând cu 2012, într-un cuantum şi pe parcursul unui interval care vor fi stabilite după inventarierea tuturor sentinţelor, dar şi a banilor care trebuie alocaţi de stat. Acesta a mai explicat că este posibil ca plăţile să fie efectuate în intervalul 2012-2013-2014, mecanism aplicat şi în cazul altor bugetari. Premierul a declarat anterior că decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) privind creşterile salariale în educaţie va fi respectată, precizând că aceasta se referă la drepturile salariale pentru perioada 1 octombrie 2008 - 31 decembrie 2009, care vor fi plătite când resursele economice ale ţării vor permite. Contractul colectiv de muncă, şters din noul Cod Social "Contractul colectiv de muncă la nivel naţional îşi încetează existenţa. Va fi un salariu minim brut, prin hotărâre de govern. Peste acest salariu se va negocia la nivel de unitate salarii care pot fi cu mult sau cu puţin mai mari decât salariul minim garantat în plată", a declarat ministrul Muncii, Ioan Botiş.
Potrivit acestuia, în urma acestei măsuri, unele sectoare îşi vor permite, în următoarea perioadă, salarii mai mari, iar poziţiile liderilor de rang naţional vor fi slăbite, pe motiv că îşi pierd "obiectul muncii". "Un lucru pe care aş vrea să-l precizeze, pentru că a fost vehiculat foarte mult de liderii de sindicat în ceea ce priveşte aplicarea principiului «erga omnes» - extinderea unor negocieri colective la nivel naţional tuturor salariaţilor. Economia României, la fel ca oricare altă economie, are nevoie să respire pe tonalităţi diferite, este o altă forţă în zona industriei textile faţă de ceea ce înseamnă industria IT. Din acest motiv, am considerat că este oportun să lăsăm negocierile la nivel de sector, astfel încât sindicate puternice să negocieze cu patronate puternice la nivel de sector şi să convingă partenerii care este forţa lor de dezvoltare", a adăugat ministrul.
Ne puteți urmări și pe Google News
Guvernul se retrage din CES În plus, potrivit legii Codului de Dialog Social, Guvernul se retrage din Consiliul Eceonomic şi Social pentru a lăsa reprezentantilor societatii civile, care alaturi de sindicate şi patronate vor forma un Consiliu National Tripartit pentru Dialog Social. Reprezentanţii societăţii civile vor fi numiţi de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii. Printre aceştia se vor afla reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai organizaţiilor de pensionari, dar şi alte categorii.
Consiliul ar urma să aibă în componenţă 15 membri numiţi de patronate, 15 numiţi de sindicate şi 15 reprezentând societatea civilă.
Potrivit actului, cei 15 membri, reprezentand societatea civilă, vor fi numiţi din cadrul structurilor cooperatiste, profesiunilor liberale, organizaţiilor pentru protecţia consumatorilor, comunităţii ştiinţifice, organizaţiilor de agricultori, dar şi din cele ale pensionariilor, dar şi din rândul asociaţiilor care reprezintă familia şi persoanele cu dizabilităţi.
Membrii sunt numiti pe o perioadă de patru ani, iar mandatul membrilor poate fi reînnoit. 11 legi nu au mai trecut prin Parlament
Din 2009 şi până acum Guvernul şi-a mai asumat alte proiecte importante, dar controversate, precum Codul Civil, Codul Penal, Codul Muncii, Legile salarizării, Legea educaţiei naţionale sau Pachetul de legi privind reorganizarea unor instituţii publice. Răspunsul opoziţiei la asumările Guvernului a fost pe măsură şi, aproape de fiecare dată, PSD şi PNL au depus moţiune de cenzură.
Ultima oară când Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului a fost pe Codul Muncii. Citiţi 
AICI cele mai importante declaraţii din discursul premierului Boc, în faţa parlamentarilor.
Recomandările noastre
