Coaliția PNL-USR-PLUS-UDMR a promis multe, dar nu prea are cum să „livreze”. N-are nici avantajele unei guvernări monocolore - Orban, chiar cu guvern minoritar, stătea mai bine la acest capitol, nici majoritate confortabilă în Parlament, nici perspective bune de ajutor și colaborare de la celelalte instituții. Nici măcar încrederea publicului, după ce USR-PLUS a refuzat intrarea la guvernare după căderea Cabinetului Dăncilă, iar tot anul trecut au atacat constant Guvernul și PNL. Iar între timp sindicatele, care îi reprezintă covârșitor pe bugetari, fac deja planurile de atac, nemulțumite că salariile - și așa mult mai mari decât cele din sectorul productiv - nu le vor mai fi crescute cu cât li s-a promis.

Iar anul 2021 va fi decisiv pentru coaliția de guvernare formată din PNL, USR PLUS și UDMR, pentru că va trebui să rezolve măcar o parte dintre angajamentele asumate în fața propriilor alegători. Mai ales că, mergând separat în campanie, au promis lucruri diferite. Iar lucrurile devin cu atât mai complicate cu cât domeniile compatibile din programele celor trei formațiuni cer un pic mai mult decât au reușit să obțină PNL, USR PLUS și UDMR în alegeri: majoritate calificată, de peste două treimi.

Dat fiind structura politică a noului Parlament, promovarea reformelor în domenii sensibile prin legi ar putea fi dificilă și, mai ales, cronofagă, având în vedere că dezbaterea și votarea durează mult, după care legea poate fi atacată la Curtea Constituțională, unde termenele sunt la distanțe mari în timp și, pe deasupra, actuala coaliție nu a avut prea multe succese, dacă e să ne gândim la încercările de impozitare sau eliminare a pensiilor speciale.

În plus, mulți dintre noii parlamentari ai coaliției sunt lipsiți de experiență și nu-și gândesc suficient atacurile, dacă e să ne gândim la ultima manevră a unui șef de comisie parlamentară din coaliție, Iulian Bulai, care în loc să vorbească despre aspectele problematice, precum realizarea de programe de către terți, în condițiile în care TVR are mii de angajați, sau contractul atribuit prin încredințare directă, a mers în zona cenzurii, lucru inacceptabil inclusiv pentru criticii televiziunii publice.

Așa că singura speranță a coaliției în încercarea de a demonstra că ceva se mișcă rămâne Guvernul.  

Cât de compatibile sunt promisiunile partidelor din coaliție

Înainte de alegerile parlamentare, fiecare partid și-a propus câteva teme mari pe care să le rezolve odată ajuns la guvernare. Parte dintre acestea, cele de natură economică și socială, precum investițiile de tot felul, în infrastructură, agricultură, digitalizare, atragerea fondurilor europene, susținerea mediului de afaceri, reforma pensiilor apar pe listele tuturor și sunt mai ușor de armonizat.

În schimb, altele, precum reforma în justiție, modificarea Constituției, elaborarea unei noi legi a Sănătății, reducerea numărului de parlamentari, alegerea primarilor în două tururi, implementarea inițiativei „Fără penali în Funcții Publice” nu întrunesc nici unanimitate în coaliție și sunt și dificil de abordat din punct de vedere tehnic. Pentru că fiecare dintre cele trei partide din coaliție are propria viziune în legătură cu aceste teme, ceea ce va duce la dispute, amânări și blocaje.

Programul electoral al PNL

PNL a intrat în campania electorală promițând 1.000 de kilometri de autostradă, 560.000 de locuri de muncă, salariu mediu net de 1.000 de euro, pensii majorate, dublarea alocațiilor pentru copii, investiții în agricultură, modernizarea sistemului de Educație, a celui de Sănătate etc.

Alte componente importante ale programului au vizat reforma Justiției și modificarea Constituției, precum și reforma electorală. În actualul Parlament, liberalii și-au propus inițierea demersurilor de revizuire a Constituției, modificarea legilor Justiției, depolitizarea Curții Constituționale şi desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

De asemenea, în planul electoral, și-au propus să extindă votul prin corespondență, revenirea la alegerea primarilor în două tururi și dublarea numărului de parlamentari în Diaspora.

Ce și-a propus USR PLUS

De cealaltă parte, Alianța USR PLUS a venit cu propriul program electoral. O parte dintre măsurile propuse coincid cu cele ale PNL, astfel că n-ar trebui să fie probleme în implementare. Altele însă nu.

Programul electoral al USR PLUS a fost sintetizat în „40 de angajamente la guvernare”, care conține promisiunile pentru următorii patru ani. Ca și liberalii, au propus un program masiv de investiții, în toate domeniile, de la infrastructură la agricultură, economie, cultură, mediu etc.

USR PLUS a lansat și câteva teme pe care ceilalți, PNL și UDMR, ca să nu mai vorbim de PSD și AUR, nu le privesc cu ochi buni. Astfel, Inițiativa „Fără penali în funcții publice” necesită modificarea Constituției în sensul introducerii unui articol menit să interzică celor care au suferit condamnări să acceadă la funcții publice. Alianța și-a propus reformarea justiției, bazată în principal pe creșterea numărului de judecători, desființarea SIIJ, întărirea DNA, DIICOT și reevaluarea și modificarea legislației penale.

Reformarea statului, în viziunea USR PLUS, presupune votul electronic și prin corespondență, alegerea primarilor în două tururi sau creșterea numărului parlamentarilor din Diaspora. Față de liberali, USR PLUS a mai propus reducerea numărului de parlamentari la 300.

În domeniul muncii, Alianța a promis scutirea de taxe și impozite a salariului minim brut. Impozitarea ar trebui să se facă doar la suma care care depășeste valoarea acestuia.

O altă reformă îndrăzneață vizează domeniul Sănătății, aceasta fiind axată pe schimbarea legii Sănătății și modificarea sistemului de asigurări de sănătate.

Atacurile din campanie au șubrezit șansele coaliției

Implementarea proiectelor de reformă la nivelul guvernului presupune un acord între partidele coaliției, PNL, USR PLUS și UDMR. Există voci care nu dau mai mult de șase luni actualului Guvern condus de Florin Cîțu.

Conform cercetărilor sociologice, românii nu au foarte multă încredere că această coaliție va funcționa și că va putea guverna timp de patru ani. Sondajele dinainte de alegeri arătau că mai puțin de jumătate dintre români (47%) susțin un guvern format din PNL și USR PLUS, în vreme ce doar 20% s-au pronunțat în favoarea unei coaliții formate din PNL, USR PLUS și UDMR.

Situația nu s-a schimbat nici după alegeri. Conform unei cercetări Avangarde, doar 19% dintre români au creditat cu șanse coaliția de dreapta, în vreme ce 37% au optat pentru un guvern de uniune națională condus de un tehnocrat.