Miercuri dimineață, premierul desemnat, Florin Cîțu, a depus la Birourile Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului lista miniștrilor cabinetului şi programul de guvernare schiţat pentru fiecare dintre cele 18 ministere.

PROGRAMUL DE GUVERNARE - PDF

În ceea ce priveşte programul de guvernare pentru stabilit pentru Ministerul Afacerilor Interne (MAI), apare în prim-plan adoptarea unei noi Strategii naţionale de ordine şi siguranţă publică. Acesta este menită să pună accent pe o prezenţă activă a poliţiştilor în stradă şi să rezole deficitul de personal.

De asemenea, noua Strategie naţională de ordine şi siguranţă publică vizează simplificarea administrativă şi transformarea digitală a serviciilor publice. Conform documentului citat, Ministerul Afacerilor Interne vrea să elimine suprapunerile de competenţă între instituţiile MAI, în principal Poliţia Română şi Jandarmeria Română.

Totodată, noua strategie este gândită astfel încât să contribuie la consolidarea mecanismelor de prevenire a criminalităţii. Cum se va face asta? Printr-o prezenţă activă în segmentul stradal, în locurile şi mediile cu potenţial criminogen, în raport de concluziile unor analize de risc ce vor avea în vedere nevoile de siguranţă specifice fiecărei comunităţi sau grup vulnerabil.

Deficitul de personal în MAI

Un alt punct din programul de guvernare se referă la rezolvarea deficitului de personal la nivelul MAI. La 30 septembrie 2020, gradul total de ocupare a posturilor era de doar 84,97%, iar aproximativ 25.300 de cadre au o vechime de numai cel mult 5 ani. În plus, transformarea digitală a activităţii MAI impune gestionarea eficientă a documentelor elaborate de-a lungul timpului.

Despre siguranţa rutieră, MAI urmăreşte să o îmbunătăţească prin adoptarea unor măsuri corecte în domeniul legislaţiei rutiere. Astfel, va fi reevaluat modul în care sunt utilizate sistemele video de monitorizare a traficului, iar informaţiile furnizate vor fi folosite la impunerea disciplinei în trafic, la prevenirea şi combaterea încălcării legislaţiei în domeniu.

O prioritate a MAI pentru perioada următoare o reprezintă dezvoltarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă ca principală autoritate responsabilă în gestionarea situaţiilor de urgenţă şi de protecţie civilă. Procesul va urma

Altfel, pornind de la modul de organizare a Poliţiei de Frontieră Române, vor fi realizate optimizări în ceea ce priveşte structura şi funcţionarea Jandarmeriei Române.

Politici orientate spre diaspora

Despre programul de guvernare gândit pentru Ministerul de Externe (MAE), trebuie spus că unele dintre cele mai importante puncte ale sale se referă la finalizarea MCV şi la politicile orientate către diaspora. Asta înseamnă inclusiv mărirea numărului de parlamentari care să reprezinte românii din afara ţării.

La capitolul dedicat MAE, în programul de guvernare este precizat că în mediul extern „România îşi va atinge obiectivele pe baza triadei esenţiale a politicii sale externe: creşterea rolului şi influenţei ţării noastre în UE şi, respectiv, Alianţa Nord-Atlantică (NATO) şi dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii”.

În acest context, Guvernul României „va continua demersurile pentru aderarea României la Spaţiul Schengen şi la Zona Euro, cu luarea în considerare a evoluţiilor la nivel UE privind reforma spaţiului Schengen şi a consolidării Uniunii Economice şi Monetare”. Vor continua şi demersurile de finalizare a MCV, „pe baza unor progrese reale în ce priveşte independenţa şi eficienţa sistemului judiciar românesc”.

De asemenea, „România va continua să fie un susţinător al politicii de extindere cu statele din Balcanii de Vest şi Turcia, pe baza meritelor proprii ale candidaţilor, evidenţiate în procesul de reformă, şi a asigurării unei dinamici reale a procesului de negociere, care să contribuie la obiectivul asigurării dezvoltării, stabilităţii şi securităţii în regiune”.

Despre NATO şi relaţia cu SUA

În ceea ce priveşte elaborarea Noului Concept Strategic NATO, va fi acordată o atenţie sporită întăririi coeziunii Flancului Estic „cu impact direct pentru România, mai ales în ce priveşte sporirea securităţii la Marea Neagră, ca zonă de interes major pentru securitatea transatlantică”.

Cum va decurge în continuare relaţia cu SUA? „Interesul prioritar va fi acordat în continuare cooperării pe planurile politic şi militar, inclusiv în ceea ce priveşte creşterea prezenţei militare americane în România. Va continua să fie acordată o importanţă deosebită securităţii energetice, prin sprijinirea eforturilor ministerelor cu responsabilităţi în materie; vor continua eforturile de intensificare a cooperării în domeniul nuclear-civil şi cel al securităţii cibernetice, inclusiv al reţelelor de comunicaţii de tip 5G, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat în august 2019”, se arată în documentul citat.

Mai mult, România va continua să susţină parcursul european al Republicii Moldova inclusiv sprijinind-o financiar. Totuşi, acţiunile României vor fi condiţionate „de acţiunile concrete ale autorităţilor de la Chişinău pentru asigurarea dezvoltării democratice a Republicii Moldova şi a parcursului său european, respectiv de realizarea reformelor esenţiale asumate prin Acordul de Asociere şi prin Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (AA/DCFTA) cu Uniunea Europeană”.

În programul de guvernare există un punct ce ce referă şi la situaţia din Ucraina: „România va continua susţinerea soluţionării pe cale paşnică a conflictului din estul Ucrainei şi respectarea strictă a regimului de nerecunoaştere a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Rusia, precum şi menţinerea regimului de sancţiuni faţă de Federaţia Rusă.”

Care va fi relaţia cu Rusia?

În documentul amintit este descris un alt subiect important pentru politica externă: relaţia cu Rusia. „În relaţia cu Rusia este necesară în continuare o abordare pragmatică şi predictibilă, care depinde în principal de implicarea de o manieră constructivă a Rusiei în soluţionarea conflictelor din Vecinătatea Estică, dar şi de alte evoluţii conexe.

Respectarea angajamentelor internaţionale şi a dreptului internaţional rămâne o condiţie necesară pentru intensificarea dialogului. Vor fi continuate demersurile de sprijinire a activităţii Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în perioada Primului Război Mondial”, precizează documentul.

6% din PIB pentru Sănătate

În ceea ce priveşte Sănătatea, cele mai importante obiective ale programului de guvernare se referă la Creşterea finanţării până la 6% din PIB (în perioada 2021-2027), la investiţiile în infrastructură şi la atragerea personalului în sistem. Se are în vedere realizarea investiţiilor în infrastructură şi aparatură, dar şi atragerea fondurilor europene, precum şi crearea capabilităţilor în zonele de risc.

Alţi piloni pe care se bazează programul de guvernare propus de noul Guvern al României în domeniul Sănătăţii sunt reprezentanţi de pregătirea capitalului uman şi atragerea personalului sanitar în sistem, crearea facilităţilor optime pentru tratament şi asigurarea medicaţiei la standarde europene, precum şi programe naţionale ţintite pentru creşterea calităţii vieţii pacienţilor.