Din cuprinsul articolului
Preşedintele nu poate fi scos din jocul numirii noului premier nici dacă e suspendat.
Proiectul de revizuire a Constituţiei pus de guvernul Boc pe masa preşedintelui Traian Băsescu îi securizează acestuia finalul de mandat, lăsând, practic, fără miză un eventual plan de suspendare de către o majoritate parlamentară ostilă. Dincolo de introducerea avizului obligatoriu al Curţii Constituţionale, proiectul prevede că, odată suspendat preşedintele, interimarul nu are nicio pârghie pentru a schimba raporturile de putere stabilite de şeful statului.
Proiectul prevede că, în cazul suspendării preşedintelui, cel care îl înlocuieşte temporar nu poate desemna un premier a cărui echipă să fie instalată la Palatul Victoria. Astfel, dacă această prevedere intră în vigoare odată cu alegerile din 2012, o majoritate parlamentară ostilă lui Băsescu, al cărui mandat expiră în 2014, nu-l poate scoate pe acesta din jocul desemnării noului premier şi al alcătuirii guvernului viitor, nici măcar dacă îl suspendă din funcţie.
De asemenea, o altă prevedere din proiectul de modificare a Constituţiei, care îl menţine pe Băsescu în avantaj în perspectiva cabinetului care se va constitui după alegerile viitoare, este cea referitoare la dizolvarea parlamentului. Astfel, dacă după modelul „Negoiţă”, premierul desemnat de preşedinte nu este votat de parlament în zece zile de la depunerea listei miniştrilor, acesta se consideră respins. Procedura se reia şi, în cazul în care se repetă, în termen de 45 de zile, şeful statului poate dizolva parlamentul, ajungându-se astfel la anticipate.
Relaţiile între puteri
Proiectul guvernului Boc caută să rezolve şi alte probleme pe relaţia Cotroceni-Victoria- Palatul Parlamentului, întâlnite în primul mandat prezidenţial al lui Băsescu. Astfel, pentru a evita situaţiile din cazurile „Cioroianu” şi „Nicolai”, s-a introdus prevederea constituţională că premierul nu poate propune revocare sau numirea unui ministru decât după o consultare prealabilă a preşedintelui.
De asemenea, în cazul unui proiect de lege trecut de parlament prin asumarea răspunderii guvernului, preşedintele nu-l poate întoarce în parlament pentru reexaminare.
Problemele sensibile, evitate
Dincolo de introducerea parlamentului unicameral - numit Camera Reprezentanţilor - şi a numărului de 300 de aleşi, proiectul de revizuire nu atinge alte probleme sensibile. De exemplu, în ceea ce priveşte statutul parlamentarilor, imunitatea acestora în cazul reţinerii, arestării şi percheziţiei se păstrează.
De asemenea, dacă un ales este reţinut în flagrant şi supus percheziţiei, parlamentul poate dispune revocarea acestei măsuri în cazul în care constată că nu există temei pentru ea. Pentru intrarea în vigoare a acestor prevederi constituţionale este nevoie ca ele să fie adoptate în Comisia constituţională a parlamentului, validate apoi prin votul a două treimi dintre senatori şi deputaţi şi apoi să treacă şi de testul referendumului.
PROPUNERI
Legi votate de două ori şi şefia CSM accesibilă societăţii civile
Proiectul de revizuire trimis de guvern la Cotroceni rezolvă şi problema avizului dat de parlament în cazul referendumului pe care preşedintele vrea să-l convoace. Şeful statului poate stabili temele care se supun referendumului şi data acestuia şi poate decide convocarea în cazul în care parlamentul nu a emis o hotărâre în termen de 30 de zile de la solicitarea şefului statului.
De asemenea, în noul proiect se prevede că „problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de preşedintele României prin decret”, preluându-se astfel reglementările stabilite în acest moment prin legea privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Pe de altă parte, odată cu trecerea la unicameral nu se rezolvă problema procesului legislativ greoi. Chiar şi fără o a doua Cameră, legile vor fi dezbătute şi votate în plen de două ori, în două şedinţe diferite, la cel puţin 30 de zile distanţă. Dezbaterile şi votul se vor face pe articole în cadrul primei dezbateri şi ca întreg în cadrul celei de a doua.
Alte reguli la Consiliul Superior al Magistraturii
Alte modicări importante aduse Legii fundamentale se referă la componenţa Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, rolul societăţii civile este întărit la acest nivel. Din cei 19 membri, 6 sunt reprezentanţi ai societăţii civile, 3 numiţi de parlament şi 3 de preşedinţie.
Aceştia, potrivit proiectului, trebuie să fie specialişti din domeniul dreptului, care se bucură de o înaltă reputaţie profesională şi morală. Mai mult, aceştia pot ajunge chiar preşedinţi ai CSM. Potrivit actualei Constituţii, reprezentanţii societăţii civile, doi la număr, pot doar să participe la lucrările în plen ale Consiliului Superior al Magistraturii.
"Propunerile legislative vor fi dezbătute şi votate în plen de două ori, în două şedinţe diferite.“
PROIECT DE REVIZUIRE A CONSTITUŢIEI
Vezi aici documentul integral al proiectului de revizuire a Constituţiei, propus de Guvern.
