Guvernarea PSD, din anii ’90 până azi. Bilanțul lui Adrian Năstase: „Vă rog să-l comparați cu rezultatele guvernării Bolojan”
- Răzvan Scarlat
- 22 aprilie 2026, 12:11
Adrian Năstase, fost premier al României. Sursa foto: colaj EVZ
- Adrian Năstase a explicat motivația demersului său, dezamăgit de faptul că Ilie Bolojan încă mai are susținători
- Perioada anilor 1990 a inclus pași instituționali și decizii strategice pentru statul român
- Guvernarea condusă de Adrian Năstase a fost asociată cu indicatori economici și măsuri sociale
- Integrarea euro-atlantică a fost marcată de decizii și momente oficiale între 2002 și 2004
- Guvernele conduse de Victor Ponta au fost asociate cu stabilizare economică și măsuri fiscale
- Intervalul 2017–2019 a inclus modificări fiscale, creșteri de venituri și evoluții economice
- Perioada recentă evidențiază măsuri economice și investiții pe fondul crizelor
Adrian Năstase a publicat, pe site-ul personal, o analiză cronologică a principalelor măsuri și rezultate atribuite guvernărilor PSD din România, de la începutul anilor ’90 până în prezent, cu accent pe date economice, sociale și pași în integrarea euro-atlantică.
Adrian Năstase a explicat motivația demersului său, dezamăgit de faptul că Ilie Bolojan încă mai are susținători
Înainte să prezinte rezultatele social-democraților de-a lungul anilor, Adrian Năstase a explicat motivația demersului său.
“’Realizările’” guvernului Bolojan, dar și declarațiile premierului și ale adjunctei sale m-au ‘inspirat’ să fac ceea ce probabil că ar fi trebuit să facă liderii actuali ai PSD, prezentând pe rețelele de socializare realizările PSD în planul integrării europene sau în cel al măsurilor socio-economice. M-am concentrat pe perioada 2000-2004 și vă rog pe voi să adăugați mai multe argumente si pentru guvernele PSD din celelalte perioade. După aceea, vă rog să le comparați cu rezultatele guvernării Bolojan. Concluzia va fi că trebuie să mergeți în piață să-l susțineți pe premier, alături de Radu Berceanu”, a scris fostul premier pe site-ul personal.

Adrian Năstase. Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Perioada anilor 1990 a inclus pași instituționali și decizii strategice pentru statul român
Potrivit lui Adrian Năstase, în intervalul 1990–1996, guvernele conduse în zona FDSN și PDSR (Iliescu - Văcăroiu) au gestionat o serie de momente considerate relevante pentru evoluția statului român. În anii 1990–1991 a fost administrată poziția României pe fondul Primului Război din Golf. În 1991 a fost adoptată Constituția României, document fundamental al statului.
În 1993, România a devenit membră a Consiliului Europei, iar în 1995 a fost semnată Declarația de la Snagov, care a consfințit consensul politic pentru integrarea europeană. În 1996 a fost pusă în funcțiune Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă, prima instalație de acest tip din țară.
Guvernarea condusă de Adrian Năstase a fost asociată cu indicatori economici și măsuri sociale
Perioada 2000–2004 este prezentată printr-o serie de indicatori economici și sociali. Deficitul extern a evoluat de la aproximativ –3,4 miliarde dolari în anul 2000 la un excedent de aproximativ +7,4 miliarde dolari în 2004. Numărul șomerilor s-a redus la jumătate în același interval.
Rata sărăciei a scăzut de la 36% la 23%, iar rata sărăciei severe a coborât de la 13,8% la 7,9%. Deficitul bugetar a ajuns la aproximativ 1,2% din PIB în 2004. În aceeași perioadă sunt menționate aproximativ 1 milion de locuri de muncă create și existența a circa 1 miliard USD în contul Trezoreriei la finalul mandatului.
Pe zona de politici publice, anul 2001 este legat de eliminarea vizelor pentru români în spațiul Schengen și introducerea venitului minim garantat. Tot atunci a fost reglementată datoria externă către Suedia. În intervalul 2001–2004 au fost derulate programe precum „Cornul și laptele”, „100 de săli de sport” și acordarea de rechizite școlare.
În același timp, au fost emise aproximativ 1,5 milioane de titluri de proprietate, iar lucrările la Unitatea 2 Cernavodă au fost finanțate și relansate. În 2002 a fost eliminat impozitul pe venit pentru programatorii IT. În 2003 a fost introdus sistemul 112, iar România a participat la coaliția internațională în Irak.
În 2004 au fost dați în folosință primii 100 de kilometri de autostradă după 1989 și au fost demarate demersuri pentru aderarea la OCDE.
Integrarea euro-atlantică a fost marcată de decizii și momente oficiale între 2002 și 2004
În 2002, România a primit invitația de aderare la NATO la summitul de la Praga. În 2003 a fost revizuită Constituția.
Anul 2004 a consemnat aderarea oficială la NATO și finalizarea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. În același an, creșterea economică este estimată la aproximativ 8,4%.
Guvernele conduse de Victor Ponta au fost asociate cu stabilizare economică și măsuri fiscale
În perioada 2012–2015 sunt menționate evoluții economice pozitive. În 2013, creșterea economică a fost de aproximativ 3,5%, fiind descrisă ca un proces de stabilizare. În 2014 a fost semnat Acordul de Parteneriat cu Uniunea Europeană pentru intervalul 2014–2020.
În 2015, TVA la alimente a fost redus la 9%, iar creșterea economică a ajuns la aproximativ 3,9%.
Intervalul 2017–2019 a inclus modificări fiscale, creșteri de venituri și evoluții economice
Guvernele PSD conduse succesiv au adoptat o serie de măsuri începând cu 2017. Au fost eliminate peste 100 de taxe, iar în perioada 2017–2018 au fost majorate salariile din sectorul public. Creșterea economică din 2017 este estimată la aproximativ 7%.
În aceeași perioadă au fost lansate și accelerate proiecte de infrastructură rutieră. În 2018 a fost implementată legea salarizării unitare și a fost câștigat procesul cu Ucraina la Haga. În 2019 au fost operate majorări ale pensiilor.
Perioada recentă evidențiază măsuri economice și investiții pe fondul crizelor
Din 2021 până în prezent, participarea PSD la guvernare în coaliție este asociată cu măsuri de intervenție economică. În 2022 au fost introduse mecanisme de compensare și plafonare a prețurilor la energie. În anii 2022–2023 au fost înregistrate creșteri ale pensiilor și salariilor.
Pentru intervalul 2023–2024 sunt menționate investiții publice ridicate, realizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și alte programe de finanțare.