Consiliul Concurenţei a fost somat de CE să transmită de urgenţă informaţii detaliate cu privire la contractul încheiat de către Loterie cu grupul de firme INTRALOT. CE suspectează acest contract că ar fi un ajutor de stat mascat, pe care Guvernul României l-a acordat Loteriei, pentru a acoperi un prejudiciu de sute de milioane de euro, produs de companie bugetului de stat. Dacă suspiciunile reprezentanţilor europeni se adeveresc, Loteria poate intra în faliment
Pe 1 septembrie 2003, fostul director al Loteriei Naţionale, Nicolae Cristea (care a fost numit în fruntea companiei de către actualul ministru al Finanţelor Publice, vicepremierul Florin Georgescu), a încheiat unul dintre cele mai păguboase contracte pentru bugetul statului. Este vorba despre contractul de credit-furnizor parafat între Loteria Naţională şi grupul de firme Intracom, Intralot şi Lotrom, pentru cumpărarea aparaturii electronice din sediile Loteriei. Deşi a fost vorba despre un contract cu o valoare de câteva sute de milioane de euro, fosta conducere a Loteriei nu a dorit să facă licitaţie publică, ci a negociat direct cu grecii de la INTRALOT. Asupra acestui lucru cer acum reprezentanţii Comisiei Europene (CE) precizări. Conform clauzelor contractuale, Intracom şi Intralot, în calitate de creditori, au finanţat Loteria pentru a cumpăra aparatura şi pentru a implementa întreg sistemul electronic. Lotrom, în calitate de furnizor, a instalat echipamentele petru Loterie.
- Alertă! Serverele Loteriei Române se pot bloca oricând. Aparatele nu au mai fost înlocuite de 16 ani!
Contractul a fost încheiat pe o perioadă de zece ani şi nu are prevăzută o sumă fixă pentru achiziţia aparaturii, deoarece fosta conducere nu a trecut în contract contravaloarea acesteia. Partea română a acceptat ca în schimbul aparaturii să plătească partenerilor greci 80% din încasările brute, în primii trei ani de contract, 75% - pentru următorii trei ani, şi 70% pentru ultima perioadă de contract. Numai în ultimii trei ani de contract, grecii au încasat de la Loterie 130 de milioane de euro, adică 43 de milioane de euro anual. CE cere explicaţii Reprezentanţii CE solicită autorităţilor române, printro hârtie oficială trimisă acum câteva zile, să le explice de ce nu au stabilit o sumă fixă pentru acest contract; de ce nu a fost prevăzută valoarea totală a investiţiei; de ce nu a fost organizată licitaţie publică; dacă au evaluat echipamentele şi serviciile oferite de către firmele greceşti; de ce furnizarea echipamentelor nu a fost prevăzută de garanţii; să precizeze valoarea exactă a echipamentelor, pe baza facturilor emise; care a fost dobanda finanţării primite de la firmele greceşti şi dacă aceasta a fost afectată de anumiţi termeni şi condiţii.
- A câştigat jumătate de miliard la păcănele, dar patronii refuză să-i dea banii
Europenii sunt uluiţi
Modul în care sunt formulate întrebările de către reprezentanţii europeni scoate la iveală faptul că aceştia au rămas uluiţi de clauzele contractuale acceptate de partea română, care îi favorizează doar pe partenerii greci. Practic, prin acest contract, statul român are doar obligaţii, nu şi drepturi, iar partea grecească are doar de câştigat. CE a trimis părţii române chiar şi o schemă a întregii afaceri şi a cerut oficialilor români să le confirme dacă acesta este modul în care a decurs afacerea.
Mai grav pentru România este faptul că reprezentanţii CE iau în calcul faptul că prevederile contractuale ale înţelegerii cu grecii au fost aprobate şi de către membrii AGA şi CA ai Loteriei, care erau reprezentanţi ai statului. Acest fapt îi determină pe oficialii europeni să creadă că Guvernul României a acoperit un împrumut de stat mascat, pe care statul român l-a acordat grecilor. Dacă CE va cere României să recupereze prejudiciul, Loteria poate intra în faliment.
43 de milioane de euro au încasat, anual, grecii de la INTRALOT
Georgescu e prins în corzi
Reprezentanţii Consiliului Concureţei au declarat pentru EVZ că, într
-adevăr, au primit hârtia oficială de la Comisia Europeană. Ei susţin că cei care ar trebui să răspundă reprezentaţilor europeni sunt cei din conducerea Ministerului Finanţelor Publice.
Pe masa ministrului Finanţelor Publice, Florin Georgescu (foto), se mai află un dosar în care Loteria Română e acuzată că a desfăşurat ilegal jocul de "păcănele", sub masca de videoloterie, motiv pentru care nu a plătit bugetului de stat peste 300 de milioane de euro, taxe şi impozite aferente acestui joc. Acest dosar a fost instrumentat de ANAF, Garda Financiară şi inspectorii Biroului Român de Metrologie Legală.
Cristea îşi aşteaptă sentinţa în dosarul Loteria I
Fostul preşedinte al Loteriei Naţionale, Nicolae Cristea (foto), care a negociat contractul păgubos pentru statul român cu grecii de la INTRALOT, îşi aşteapă sentinţa, pe 6 noiembrie 2012, în dosarul Loteria I. Cristea este acuzat de complicitate la evaziune fiscală, alături de fostul vicepremier George Copos, acuzat de evaziune fiscală.
- Dan Alexandru Ghiţă, directorul general al Loteriei Române: "Oferta grecilor e o jignire"
Speţa se referă la faptul că o firmă de-a lui Copos a vândut Loteriei Naţionale 38 de spaţii comerciale. Tranzacţia nu s-a efectuat direct, între cele două persoane juridice - Loteria Naţională şi firma lui George Copos, ci pr
in trei intermediari, persoane fizice. Procurorii au stabilit în rechizitoriul lor că, prin acest tertip, omul de afaceri a prejudiciat statul cu peste un milion de euro, prin omiterea plăţii taxelor şi impozitelor pe acest gen de tranzacţii.
Dosarul se judecă de şase ani şi patru luni
Loteria I este unul dintre cele mai tergiversate dosare din ultimii ani. Deşi a fost trimis în judecată de către procurorii DNA în 2006, abia acum, după şase ani şi patru luni, s-a ajuns în stadiul în care să se ia o decizie. Cei doi învinuiţi au avut avocaţi foarte versaţi, care au apelat la tot felul de tertipuri pentru a prelungi procesul.
Din dosarul Loteria I, procurorii DNA au mai disjuns un dosar, Loteria II. În acest caz, fostul vicepremier George Copos, fostul ministru al Comunicaţiilor, Sorin Pantiş, şi Camelia Voiculescu au fost trimişi în judecată pentru manipularea pieţei de capital. Şi judecata acestui dosar întârzie nejustificat de mult.
Recomandările noastre
