Virusul gripei pandemice a ucis deja peste 100 de britanici în acest sezon, iar duminică noapte a făcut şi prima victimă în România: un profesor de arhitectură de 60 de ani, din Iaşi. Din peste 4.500 de infecţii cu virus gripal detectate în prima săptămână din acest an în ţările Uniunii Europene (UE), circa 70% au fost cu virus pandemic A/H1N1.

Perioada postpandemică decretată de Organizaţia Mondială a Sănătaţii (OMS) nu exclude revenirea virusului gripei porcine mulţi ani de acum încolo, victimele principale fiind tinerii, copiii şi persoanele cu boli cronice.

Experţii estimează că sezonul gripal 2010-2011 va fi diferit în ţările Europei şi atipic în ţările nordice, unde rata de vaccinare a fost mai mare anul trecut, numărul îmbolnăvirilor va fi mai mic, iar în cele cu rată mică, virusul va fi mai agresiv.

Spre deosebire de anul trecut, când virusul pandemic a fost dominant în toată lumea, acum în statele din America de Nord este predominant virusul gripal de sezon A/H3N2, în timp ce în ţările UE predomină A/H1N1.

De la ruşi şi de la britanici vine gripa

În acest sezon gripal, în România au fost depistate şapte cazuri de gripă, cele mai multe cu virus pandemic A/H1N1. Numărul cazurilor va creşte în perioada următoare, atât în ţările din vestul Europei, cât şi la est de ţara noastră înregistrându-se epidemii.

"Ucraina şi Rusia pot fi primele semne că valul de gripă se îndreaptă şi spre România. Teoretic, ar fi trebuit să se înregistreze mai multe cazuri de gripă şi la noi, având în vedere valul din Europa de Vest. OMS a transmis deja o avertizare că suntem în plin sezon gripal", comentează reprezentantul OMS, Victor Olsavszky.

"Este practic imposibil să aproximezi câţi ani va mai dăinui A/H1N1. Cert este că s-au adeverit previziunile că virusul va circula şi în perioada postpandemică. Ştiam că A/H1N1 va fi dominant şi că se va amesteca cu celelalte tulpini. În prezent, prevalenţa A/H1N1 e de peste 70%, restul de sub 30% sunt cazuri de îmbolnăviri cu A/H3N2 şi cu B", adaugă acesta.

De departe, în Europa situaţia cea mai gravă este în Marea Britanie, unde numărul deceselor din cauza gripei e mai mare decât anul trecut (110 morţi), iar secţiile de terapie intensivă sunt blocate cu pacienţi aflaţi în stare gravă din cauza complicaţiilor gripei.

Zeci de spitale din Marea Britanie au amânat operaţiile care nu sunt urgenţe pentru a-i putea trata pe cei care se prezintă cu simptome grave de gripă. Spitale din Cambridge, Londra, Norfolk şi alte şapte zone au declarat "alerta neagră", ceea ce înseamnă că nu acceptă decât urgenţe. "Frustrarea mea este că ceea ce se întâmplă acum era previzibil. Anul trecut planificarea a fost mult mai eficientă decât acum", a spus John Heyworth, preşedinte la College of Emergency Medicine.

Previziunile postpandemiei

Virusul care a făcut ravagii în 2009 va continua să circule în perioada postpandemică, adică mulţi ani de acum înainte, cu atât mai mult cu cât virusurile gripale sunt, în general, imprevizibile de la an la an.

Experţii OMS nu exclud posibilitatea ca virusul să se modifice substanţial în viitor, astfel încât imunitatea dobândită prin vaccinare sau îmbolăvire "să nu mai folosească la nimic".

Contextul actual oferă indicii clare că virusul A/H1N1 va continua să atace copii şi tineri, femei însărcinate, bolnavi cu afecţiuni cronice. Măsurile individuale de protecţie împotriva gripei A/H1N1 sunt aceleaşi ca pentru orice tip de gripă: igiena (spălatul mâinilor şi acoperitul gurii în timpul strănutului şi tusei) şi vaccinarea.

3 milioane de români, imunizaţi contra A/H1N1

În România, s-au imunizat contra gripei pandemice prin vaccinare 1,7 milioane de oameni anul trecut şi aproape 1,2 milioane în acest an. La nivelul ţărilor UE, media de vaccinare a fost anul trecut de 2-3% din populaţie.

O rată foarte bună de imunizare o au ţările din nordul UE (Suedia, Finlanda, Norvegia), iar în afara UE, Republica Moldova, unde a fost imunizată 20% din populaţie cu vaccinuri donate de România şi OMS.

Majoritatea bolnavilor se pot trata la domiciliu, însă, dacă simpomele se înrăutăţesc (apar febra, insuficienţă respiratorie, stări de delir), e nevoie de îngrijiri suplimentare şi spitalizare.

SPITALIZARE CU FINAL TRAGIC

Un cunoscut profesor de arhitectură din Iaşi, primul român mort de gripă în acest sezon

Conf. univ dr. arh. Constantin Lepădatu (foto), preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Filiala Teritorială Iaşi-Vaslui, în vârstă de 60 de ani, a murit la zece zile după internarea în spital cu simptome de gripă. Profesorul s-a stins din viaţă duminică noaptea, la Spitalul de Pneumoftiziologie Iaşi.

El a venit în stare foarte gravă, după ce s-a întors din vacanţa petrecută în Egipt. În ciuda eforturilor medicilor, nu a răspuns pozitiv la tratament. Şansele de supravieţuire ale arhitectului ar fi fost mai mari dacă s-ar fi prezentat la spital la apariţia primelor simptome de boală.

"La internare, pacientul era în stare foarte gravă, a fost intubat şi ventilat mecanic, s-au trimis probe la Institutul «Cantacuzino» din Bucureşti, iar rezultatul a fost intens pozitiv pentru infecţia cu virsul A/H1N1. Avea obezitate de grad I şi o uşoară tensiune arterială, iar pe fondul infecţiei cu virusul A/H1N1 au apărut complicaţii, disfuncţii multiple de organe", a declarat Gabriel Iosep, şeful Clinicii ATI şi purtătorul de cuvânt al Spitalului de Pneumoftiziologie.

Conf. univ dr. arh. Constantin Lepădatu era şeful Catedrei la arhitectură, design, reprezentări de la Facultatea de Arhitectură "G. M. Cantacuzino", din cadrul Universităţii Tehnice "Gheorghe Asachi" din Iaşi.

Unul dintre proiectele de anvergură ale arhitecului e sediul Universităţii "Petre Andrei". În afara acestui caz, la Iaşi au mai fost înregistrate în acest an şi două cazuri uşoare de infecţie cu A/H1N1, la un bărbat de 30 de ani, care nu a avut nevoie de internare, şi la o femeie de 34 de ani, întoarsă recent din Italia.