În al doilea trimestru al anului, economia a scăzut cu 1% față de perioada ianuarie-martie, primele trei luni din an. Evoluția a fost cea mai proastă din rândul statelor Uniunii Europene, potrivit datelor oficiului european de statistică, Eurostat. Astfel, în nicio țară europeană economia nu a scăzut atât de mult.

Potrivit datelor oficiale ale Eurostat, care diferă de cele ale Institutului Național de Statistică, România este în recesiune.

Din nou în criză

Oficialii europeni indică faptul că și în primul trimestru al anului economia ar fi scăzut, cu 0,2%, or, din punct de vedere tehnic, două trimestre succesive de scădere indică recesiune.

Datele Eurostat le contrazic pe cele prezentate acum câteva luni de Institutul Național de Statistică (INS), care indica pentru primul trimestru nu o scădere, ci o majorare a economiei, tot cu 0,2%. Dincolo de informațiile tehnice, importante sunt semnalele îngrijorătoare transmise de scăderea PIB, și care încep să confirme pesimismul populației, contrazis până acum de optimismul afișat de oficiali. La nivelul Uniunii Europene, doar două țări au mai intrat în al doilea trimestru în recesiune, respectiv Italia și Cipru. Iată care au fost, potrivit specialiștilor, motivele care au readus România în recesiune.

1. Noile taxe

Evoluția din ultimul timp a climatului fiscal, în special noile taxe apărute, nu au făcut decât să sperie investitorii, spune Andrei Rădulescu, senior economist în cadrul Băncii Transilvania, cel care a sesizat diferența dintre datele INS și cele ale Eurostat. „Planurile investiționale ale companiilor au fost nefavorabil influențate în semestrul I de acciza la carburanți și de taxarea construcțiilor speciale. Evoluția nefavorabilă a investițiilor productive din primele șase luni ale anului se reflectă negativ la nivelul potențialului economic”, remarcă acesta.

2.Scăderea investițiilor

Cu o zi înainte de publicarea datelor privind evoluția economică, o altă statistică oficială indica faptul că nivelul investițiilor străine directe a scăzut cu 10% în primul semestru al anului, față de aceeași perioadă din 2013.

3. Diminuarea cheltuielilor publice

„Chel tuielile publice reduse au continuat să afecteze sectorul construcțiilor, care s-a men ținut pe plus numai datorită revenirii pieței de construcții rezidențiale și comerciale. Nivelul cheltuielilor publice a rămas mult sub cel din anul anterior. Ministerul Finanțelor a cheltuit 8,2% din PIB în al doilea trimestru din 2013, dar în 2014 nivelul a scăzut până la 7,4% din PIB”, potrivit analiștilor ING Bank România.

4. Consumul redus

Pe de altă parte, remarcă aceștia, românii au consumat mult mai puțin. „Vânzările adresate sectorului retail au fost în scădere, după o creștere mai accelerată în martie, când românii au încercat să își facă provizii înainte de introducerea accizei suplimentare la combustibili”, remarcă analiștii ING. Cea mai acută scădere ar fi înregistrat-o serviciile adresate populației – o contracție cu 2,6% în al doilea trimestru al anului, față de primele trei luni.

5. Scăderea producției agricole

O altă ex plicație a celor de la ING, pentru scăderea din al doilea trimestru al anului, este evoluția agriculturii. „Recolta din acest an ar putea fi mai afectată de condițiile meteo decât s-a anticipat”, scriu aceștia, care atrag atenția că influența agriculturii nu a fost totuși hotărâtoare. Acest sector contribuie cu numai 0,3 puncte procentuale la rezultatul economic din acest trimestru, explică aceștia.

Datele ofi ciale

Potrivit informațiilor INS, produsul intern brut în trimestrul al doilea din 2014 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1% comparativ cu trimestrul I 2014. Față de același trimestru din anul 2013, produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 1,4% pe seria ajustată sezonier. În prima jumătate a anului, economia a crescut, comparativ cu semestrul primul trimestru de anul trecut, cu 2,6% pe seria ajustată sezonier.

Analiștii prevăd totuși o creștere de peste 2,5% în 2014

Economia românească păstrează câteva atuuri care ii vor permite cel mai probabil să afișeze o creștere consistentă la finalul anului în curs. Astfel, la jumătatea anului, producția industrială indica o creștere cu 9,1% față de primele șase luni din anul trecut.

Pe de altă parte, inflația scăzută și majorările succesive ale salariului minim încurajează o revigorare a consumului în perioada următoare.

Datele prezentate ieri au determinat analiștii să-și regândească prognozele pentru anul acesta. Majoritatea estimează însă o creștere cu minim 2,5% în 2014.

Astfel, analiștii Raiffeisen Bank România estimează pentru acest an un avans de 3,5%. Totodată, analiștii ING preconizează că economia va consemna un avans de 2,9%, dar menționează că datele recente i-ar putea determina să schimbe prognoza, peste câteva s ă p t ă – mâni.

„ Prognoza noastră de creștere economică ar putea fi revizuită în funcție de detaliile privind evoluția PIB, care vor fi prezentate pe data de 3 septembrie”, scriu aceștia într-un raport transmis ieri presei.

Ce spun politicienii

Autoritățile au evitat să se refere la scăderea trimestrială din perioada aprilie – iunie și au marșat în special pe evoluția față de anul trecut, care este una pozitivă. „Ținta pentru tot anul este o creștere economică de 2,8%. Noi avem o creștere de 2,4% pe brut și de 2,6% ajustat, la primul semestru, chiar ușor mai mare decât cea de anul trecut, pe primul semestru, iar anul trecut s-a încheiat cu o creștere economică de 3,5%. Suntem în grafic pentru o creștere de 2,8% în 2014, pe care este construit bugetul”, a spus ieri Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, citat de Agerpres.

„Ţinând cont de datele oferite de Institutul Naţional de Statistică, rezultă că România continuă creşterea economică, pe fondul evoluţiei pozitive a producţiei industriale şi a exporturilor. Creşterea economică în semestrul I din 2014, comparativ cu semestrul I din 2013, este de +2,6%, pe serie ajustată, România continuând să aibă una dintre cele mai mari creşteri economice din Europa”, a notat premierul Victor Ponta pe blogul personal.

În prima parte a postării acesta face chiar o confuzie încurcând primul semestru și primul trimestru al anului.

Reprezentanții opoziției au făcut o serie de comentarii negative legate de rezultatele prezentate de INS. „Văzând datele publicate de INS privind creşterea economică mi-am dat seama că Dumnezeu și exportatorii nu-l mai pot salva pe Victor Ponta de la un dezastru economic și bugetar. Prevăd în perioada următoare un dezastru bugetar”, a spus ieri deputatul PDL Gheorghe Ialomițianu. Președinta PMP, Elena Udrea, a declarat că Institutul Naţional de Statistică (INS) „confirmă că cifrele pe care le raportează Ponta prin guvernarea la televizor sunt mincinoase”.