Un purtător de cuvânt al guvernului german, Ulrike Demmer, a declarat, luni, că subiectele discutate de Alexis Tsipras și Angela Merkel vor viza problemele economiei elene, un nou împrumut pe care Atena ar dori să-l primească; negocierile privind viitorul Ciprului, dar și relațiile dintre UE și Turcia și problema refugiaților.

Fondul Monetar Internațional a susținut ferm, în ultima vreme, relaxarea măsurilor de austeritate din Grecia, dar Germania a ezitat în a oferi orice garanție Greciei până când Atena nu face reformele cerute de creditorii internaționali.

„Compromis onest”

Grecia vrea să pună capăt impasului în care se află discuţiile cu creditorii printrun „compromis onest”, după cum a declarat ministrul grec de Finanţe, Euclid Tsakalotos, semnalând că este dispus să facă unele concesii în privința reformelor cerute de creditori, dar avertizând că rigiditatea creditorilor nu va face decât să alimenteze valul de populism din Europa.

Pe de altă parte, miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat, luni, măsuri de restructurare pe termen scurt a datoriei suverane a Greciei. Astfel, ar urma să se facă plăți în anii 2030-2040, pentru reducerea datoriei cu 20% din PIB până în 2060.

Dobânzile variabile vor fi eliminate, rămânând cele fixe, ceea ce va genera costuri suplimentare pe termen scurt, dar reducerea lor pe termen lung.

Sindicaliștii, nemulțumiți

Grecii au organizat, săptămâna trecută, o grevă generală de 24 de ore, protestând față de reforma Codului Muncii și de noile măsuri de auteritate solicitate de creditorii internaționali. Mișcarea a fost organizată de Confederația generală a muncitorilor greci, principalul sindicat al sectorului privat, și de Confederația sindicatelor și funcționarilor publici. FMI susține că, după reformele adoptate până acum, Grecia va putea să atingă un excedent primar de 1,5% din PIB în 2018, așa că UE ar trebui să acorde mai multă libertate Atenei, iar autoritățile elene ar trebui să ia măsuri de reducere a cheltuielilor.