Grecia este "cea mai mare slăbiciune din zona euro", deşi şi sunt şi alte ţări de la periferia uniunii monetare, "care au avut problemele lor", a declarat directorul general al ING Bank, Mişu Negriţoiu, astăzi, la emisiunea "După 20 de ani", difuzată de Pro TV.

Acesta se aşteaptă ca procesul rezolvării crizei Greciei să fie "prelungit", iar "situaţia poate fi ţinută sub control, dar nu va exista o îmbunătăţire rapidă, fundamentală".

Potrivit bancherului, în acest context, vulnerabilitatea României creşte din două considerente: "o dată, suntem vulnerabili la expunerea Greciei pe sectorul bancar şi, în al doilea rând, la deprecierea leului, din cauza volumului mare de credite denominate în euro". "Grecia nu va ieşi din zona euro în următorii ani"

În opinia lui Mişu Negriţoiu, Grecia nu va ieşi din zona euro în următorii doi-trei ani.

Dar, în situaţia în care Grecia ar ieşi din zona euro, "avem două probleme mult mai mari: situaţia sectorului bancar din România şi cine preia nevoia de finanţare a portofoiului de credite, care este de 5-6 miliarde de euro", comentează bancherul.

Astfel, România are în prezent un deficit de finanţare, care este împărţit diferit pe bănci şi pe zone. "Statistica arată că băncile greceşti au printre cele mai mari deficite de finanţare. Uitaţi-vă la credite şi depozite. Diferenţa este finanţată, cel mai probabil, de băncile-mamă sau au fost finanţate prin piaţa Greciei, având în vedere accesul limitat al acestor bănci la pieţele externe", explică şeful ING Bank.

Ce s-ar întâmpla în cazul ieşirii Greciei din zona euro? Nemaiavând bani pentru finanţarea creditelor, băncile greceşti din România "probabil o să-şi reducă activele, portofoliul de credite: nu mai dau credite noi şi îşi transferă portofoliile", spune acesta. Negriţoiu spune că nu există încă discuţii legate de preluarea acestor portofolii de credite. "N-am văzut în piaţă că băncile greceşti ar fi de vânzare, în afară de ATE Bank", adaugă el.

Ce se întâmplă cu creditele la băncile greceşti

Dacă aveţi credite în euro şi speraţi să scăpaţi de ele în cazul în care Grecia ar ieşi din zona euro şi băncile elene ar transfera portofoliile de credite, nu aveţi nicio şansă. "Nu este o problemă a oamenilor, nu se şterg creditele. Indiferent dacă portofoliul se transferă de la o bancă la alta, nu se şterg creditele, nici nu se scumpesc", spune directorul ING Bank România.

Potrivit acestua, problema ar fi mai degrabă la nivel macroeconomic. Oamenii "au luat banii, şi-au făcut treaba, singura obligaţie este să-şi plătească creditul la ratele din contract şi atât. Mai departe, băncile, Ministerul de Finanţe sau statul se confruntă cu nevoia de finanţare de pe piaţa monetară sau bancară. O bancă, atunci când finanţează un credit, poate lua un depozit, bani de la altă bancă, de pe piaţa internaţională, de la banca-mamă. Este problema instituţiilor de credit, nu are treabă cu clienţii, cu populaţia", expică bancherul citat.

Acesta a declarat că nu crede că ieşirea Greciei din eurozonă influenţează capacitatea de creditare în România. "Vorbim de creditarea în euro, nu în lei, care va continua. Creditarea în euro este şi acum mai dificilă. Nu numai expunerea la sistemul bancar grecesc este o vulnerabilitate a României, ci şi expunerea la euro", a declarat acesta.

Aderarea României la zona euro se amână

În aceste condiții, o altă consecință asupra României a problemelor Greciei este faptul că aderarea noastră la zona euro se va amâna.

"Eu îmi imaginez că Uniunea Europeană are atâtea probleme cu situaţia euro, încât nu mai are timp să discute adoptarea euro de ţări noi. Sunt alte ţări care nu au încă euro şi despre care eset adusă în discuţie altă problematică decât criteriile de la Maastricht", spune Negriţoiu.

Potrivit acestuia, însă, "România are nevoie de euro", deoarece "datoria României este în mare parte în euro", iar în al doilea rând, "România are nevoie de euro şi ca disciplină economică, financiară".