Sociologul Barbu Mateescu prezintă, pe blogul său, Sociollogica, detalii din sondajele legate de referendumul din Grecia, care se desfăşoară astăzi. Grecii decid, duminică, dacă acceptă sau nu condiţiile creditorilor internaţionali şi măsurile de austeritate.

*Articolul a fost publicat iniţial pe blogul Sociollogica.

1. Iată cum stau lucrurile acum în Grecia conform unui sondaj realizat de Public Issue, de marți până joi, la comanda Syriza. Sondajele realizate de-a lungul săptămânii de alte firme arată rezultate asemănătoare. Am dubii că rezultatele sondajului Public Issue au fost fabricate sau manipulate. Dacă lucrurile ar sta așa, Syriza e într-o situație extrem de dificilă.

Mulțumesc lui Matei Conovici pentru link.

Mic aide-memoire:

DA = de acord cu propunerile Comisiei Europene / Băncii Centrale Europene / FMI. NU = împotrivă. Tsipras & Syriza susțin acest răspuns.

Cele două opțiuni au o susținere egală:

DA 42,5% NU 43%

Dacă adăugăm și indecișii care înclină totuși spre un punct de vedere se ajunge ... tot la egalitate.

Electoratele partidelor. Tabăra "DA" reunește votanții partidelor tradiționale de centru-stânga și centru-dreapta, precum și fărâme importante de la ceilalți (27% din votanții Zorilor Aurii, 15% din votanții KKE - Partidului Comunist, etc). Tabăra "NU" e o alianță tip potcoavă între electoratele următoare: Syriza, comuniștii din KKE, Zorii Aurii (extrema dreaptă) și ANEL, aliații de dreapta ai Syrizei.

Vârstă: cu cât respondentul e mai tânăr cu atât mai mari șanse să voteze "NU". Tabăra "DA" câștigă doar în rândul celor cu vârsta peste 55 de ani. Practic, în rândul oamenilor aflați la vârste productive dezolarea cu privire la austeritate domină. Acest lucru e important, întrucât exact de aceștia are nevoia economia greacă pentru a-și reveni. Cel puțin 15% din cei cu vârsta între 25 și 54 de ani sunt indeciși.

Educație. Tabăra "DA" câștigă la studii primare și studii superioare. Tabăra "NU" câștigă la studii medii. Ceea ce îi include și pe studenți.

În citirea informației de mai sus merită luat în calcul că mulți din oamenii cu studii superioare deja au răspuns situației prin emigrare în ultimii ani (conform legislației grecești diaspora nu votează). Unii însă se întorc în Grecia doar pentru a vota (detalii).

Profil profesional. Tabăra "DA" se bazează în principal pe susținerea pensionarilor, patronilor și liberilor profesioniști. Toate celelalte segmente ale societății înclină spre "NU". Tabăra "DA" are totuși forță datorită numărului semnificativ de oameni care votează "DA" deși majoritatea celor din grupul lor socio-profesional votează "NU":

angajați la stat DA 31%, NU 58% angajați la privat DA 31%, NU 54% șomeri DA 26%, NU 51%.

Aici este un mic izvor de speranță pentru tabăra "NU". Imaginează-ți un birou de corporație sau de instituție a statului, nu contează, în care cinci sau șase oameni votează "NU" iar trei votează "DA". În discuțiile despre referendum cei din tabăra "NU" au superioritatea numerică și, deci, potențialul de a persuada mai ușor pe ceilalți, aflați în minoritate, decât ar putea minoritatea să-i convingă pe ei. ("Doisprezece oameni furioși" este, totuși, doar un film artistic).

Gen sau mediu de rezidență (urban/rural). Nu sunt factori relevanți, în sensul în care nu există o susținere mai mare pentru "DA" sau pentru "NU" în interiorul vreunei subcategorii.

E referendumul de fapt despre abandonarea euro? Nesurprinzător cei din tabăra "DA" cred acest lucru. O cincime din votanții Syriza, o treime din electoratul ANEL și o zecime din electoratul Zorilor Aurii votează "NU" și, în același timp, cred că referendumul nu este despre abandonarea euro. Aceștia sunt oamenii care pot ezita în mod decisiv.

Estimări. 56% cred că rezultatul va fi strâns, 33% cred că va fi o victorie la o distanță clară. 50% cred că tabăra "DA" va câștiga, 39% cred că tabăra "NU" va câștiga. Cel puțin o zecime din cei care votează "NU" cred că votul lor va fi în minoritate...

Indice. Public Issue a pus și o serie de patru întrebări care sondează opinia respondenților despre referendum (iată-le aici). Ei estimează că acest lucru arată o susținere pentru tabăra "DA" de 47,5% și pentru tabăra "NU" de 42%, o diferență semnificativă față de rezultatele întrebării directe cu privire la cum s-ar vota la referendum (întrebare care, reamintesc, arăta o egalitate).

Această inițiativă inventivă a Public Issue e relevantă pentru că, pentru că...

2. Referendumul din Grecia are loc în contextul unei crize mai largi a sondajelor de opinie care au drept subiect politica. Fenomenul bubuie de cam un an, nu peste tot dar în multe locuri: România (turul doi al prezidențialelor), Israel (parlamentare), Polonia (primul tur al prezidențialelor), Marea Britanie (parlamentare), Danemarca (parlamentare, într-o bună măsură). Culturi și scene politice foarte diferite, teme variate dar același fenomen:

Cvasi-egalități prezentate de toate sondajele din ultimele zile de dinainte de vot se metamorfozează în ziua votului în victorii decisive (mai mari decât marja de eroare) pentru o tabără - de obicei dreapta, niciodată stânga.

Uneori există și sub-varianta mai serioasă, în care omul sau partidul X credea că e pe cale să câștige confortabil numai ca să descopere în ziua votului că a pierdut...

Precizez că nu e vorba de exit poll-uri, ci de sondajele realizate înainte de ziua votului. Mai pe românește nu e vorba de fraudă.

Public Issue știe că această problemă există și de aceea încearcă să identifice fenomenul înainte de apariția lui cu acele întrebări adiționale de la sfârșitul punctului 1. Să vedem dacă se poate lucra pe o asemenea bază.