Nimic nu mi-a fost mai grețos ca lepădarea de cineva ca să-ți fie ție bine.
După decembrie 1989, mi-am spus că membrii CPEx își meritau soarta (făceau pușcărie doar pentru că Ion Iliescu se lepăda de ei, ca să-i fie lui bine). Se apucaseră cu toții să-l înjure pe Ceaușescu, deși, cu mici excepții, ajunseseră în fruntea bucatelor datorită lui Ceaușescu.
Deosebit de atent sunt la lepădările din partea politicienilor. Contrar tezei că politicianul poate fi și scroafă în plan moral, eu cred că și lipsa de scrupule a cuiva, pentru a ajunge sau a rămîne la Putere, trebuie să ne neliniștească. Dacă e la fel de ticălos și cînd vine vorba de țară?
Din această perspectivă m-am decis să urmăresc și să semnalez lepădările de Traian Băsescu. N-am nici o treabă cu Traian Băsescu. Nu mi-a făcut nici un favor și nici eu nu i-am făcut. Dar la fel ca și-n cazul Alexandru Ioan Cuza, Mareșalul Antonescu, Nicolae Ceaușescu mă dezgustă trădările, lepădările, mai ales cînd e vorba de inși care au ajuns mari și tari numai și numai datorită celui căzut. Firește, nimeni nu cere unui politician să apere un Căzut. Dar să nu înfigă și el cuțitul, asta da, îi putem cere.
Ne puteți urmări și pe Google News
Marți seara, la Realitatea Tv, am rămas uluit să-l văd și să-l aud pe Mihai Răzvan Ungureanu călcîndu-l în picioare pe Traian Băsescu și evitînd viclean subiectul Călin Popescu Tăriceanu.
Pentru că mi-am amintit: În 4 februarie 2007, Mihai Răzvan Ungureanu e dat afară din postul de ministru de Externe de premierul Călin Popescu Tăriceanu în urma unei lucrături murdare. Traian Băsescu întîrzie semnarea Decretului de revocare pînă la 12 martie 2007. Pe 26 noiembrie 2007 il numește apoi pe MRU director SIE.
În 2012, el desemnează premier al României. Ulterior, MRU va fi debarcat de lucrături din PDL.
Cum poate MRU să ceară demisia lui Traian Băsescu? E o întrebare ținînd nu numai de morală, dar și de inteligență.
Demisia lui Traian Băsescu înseamnă că președinte interimar ajunge Călin Popescu Tăriceanu.
Și dacă de aici interimarul ajunge președinte?
Text publicat pe cristoiublog.ro
Recomandările noastre
