''Uniunea Europeană trebuie să ia de urgenţă măsuri sau riscă să se trezească în faţa unei crize greu de gestionat pe frontul sud-estic'', a scris în Guardian Ivan Krastev, directorul Centrului pentru strategii liberale din Sofia. Borisov la o înâlnire la vârf cu Jean-Claude Junker a lansat alarma asupra impunătoarelor investiţii ruseşti în ţările balcanice: 3 miliarde de euro în ultimii doi ani, băncile, minele, turismul, sunt în mâinile ruşilor (chiar dacă avansează cu paşi repezi chinezii). ''Un sfert din economia bulgară depinde de Moscova'' denunţă pentru Il Giornale Martin Vladimirov, analist al Centrului pentru democraţie din Sofia: ''Unele insituţii sunt ostatice ale ruşilor''.

Mai este apoi Trucia cu care Bulgaria împarte cea mai ''caldă'' graniţă terestră europeană. O Turcie, trebuie spus, care pune în mod periculos în discuţie frontierele stabilite la Lausanne în 1923, ameninţând atât Atena cât şi Sofia. ''Erdogan face un joc riscant în Balcani prin intermediul comunităţilor musulmane din Macedonia, Bosnia, Albania şi Kosovo'', spune Krasnev. ''Bulgaria se găseşte sub o presiune insuportabilă, cu atât mai mult cu cât 10% din populaţie este de etnie turcă. Iar sentimentele anti-turceşti sunt în creştere''.

Din era comunistă, Bulgaria a ieşit făcută vraişte, poluare, corupţie, mafie, instituţii în dezordine: un peisaj de ruine industriale şi devastare socială. Din 1990 populaţia a scăzut de la 9 la 7 milioane de locuitori, un exod în masă, 60 de mii de expatriaţi în fiecare an. În majoritate tineri profesionişti care nu se mai întorc. Rata de natalitate este cea mai joasă din Europa, iar aceea a mortalităţii cea mai ridicată. Excluse intrările de străini musulmani, fiindcă guvernul nu lasă să intre nicunul, în problema migranţilor este mai  hotărât  decât cel ungar, al lui Viktor Orban: au fost acordate doar 100 de permise de azil.

Unicul sector în expansiune este turismul, spune în analiza sa Occhi della guera.  Mulţi bulgari se retrag de pe coastele spaniole şi din insulele greceşti pentru a munci în resorturile de la Marea Neagră vara şi mai ales pe pârtiile de schi iarna, care au devenit pentru englezi, ruşi şi scandinavi destinaţia schiistică low cost cea mai populară. Şi chiar dacă se devastează parcuri naturale şi situri UNESCO, ca acela din Pirin, 440km pătraţi de lacuri şi păduri, definit ca ''ultima rezervă de sălbăticie din Europa'', turismul se extinde călcând pe cadavre, tăind 3.000 de hectare de pădure. Pentru a mări capacitatea de primire de străini (o familie de 4 persoane cheltuie cu toţii 2.000 de euro pe săptămână, all inclusive), au fost doborâte la pământ păduri întregi. În acest fel, după locuitori, dispar şi arborii…

 

 

Te-ar putea interesa și: