Preţul aurului este în creştere accelerată, deoarece există foarte mult capital în piaţă ce aşteaptă să fie convertit în metal preţios.

Aurul a atins ieri preţul-record de peste 877 dolari pe uncie (n.r. - 1 uncie ≠ 28,34 grame), la London Bullion Market Association, piaţă de referinţă în tranzacţionarea aurului şi argintului la nivel mondial.   Principala cauză care a dus la acest preţ-record este pierderea încrederii investitorilor în plasamentele monetare.

Acest lucru i-a determinat pe deţinătorii de capital să caute profituri în alte tipuri de investiţii, precum aurul şi petrolul.

Totul a plecat de la criza izbucnită în SUA, odată cu prăbuşirea sectorului creditelor ipotecare cu risc ridicat. De la declanşarea crizei, preţul aurului a crescut cu peste 42 de procente. La aceasta se adaugă dolarul, care a fost din ce în ce mai slab în ultima perioadă.

Astfel, în special marii investitori americani, individuali sau instituţionali, afectaţi de slăbiciunile dolarului, şi-au plasat banii în bunuri precum aurul sau petrolul pentru a se proteja, punând totodată umărul la săltarea accelerată a preţului acestor valori. A contribuit la preţul-record atins de aur şi mutarea premierului britanic Gordon Brown. Acesta a decis să vândă jumătate din rezerva de aur a regatului, pe care a catalogat- o drept „o relicvă barbară“. De la momentul efectuării acestei manevre, destul de neinspirate, se pare, preţul aurului s-a triplat. De asemenea, investitorii se tem ca nu cumva armele nucleare pakistaneze să ajungă pe mâna teroriştilor sau că liderii din Vest nu au pârghiile necesare pentru a rezolva criza de pe pieţele financiare, care se adânceşte de la o lună la alta. „Noi credem că preţul aurului este supraevaluat acum cu aproximativ 150 de dolari, însă el mai poate creşte multă vreme“, a spus analistul John Reade, de la compania de servicii financiare UBS. „Există o mulţime de bani în piaţă şi foarte puţin aur“, a continuat el, arătând presiunea imensă care există pe preţul acestui metal.

Producţie slabă Producţia de aur în Africa de Sud, una dintre principalele ţări de unde se extrage metalul galben, a atins un minim-record al ultimilor 75 de ani. „Rezervele de aur globale scad într-un ritm mai rapid decât mulţi pot crede“, a spus managerul unei companii extractive. În Evul Mediu, preţul aurului atinsese de asemenea un nivel-record, 3.000 de dolari pe uncie în banii de azi, din cauza producţiei şi a rezervelor reduse. Preţul a scăzut până la aproximativ 550 dolari pe uncie în banii de azi în momentul în care spaniolii au „inundat“ Europa cu aurul adus în cantităţi mari din America, luat de la azteci şi incaşi. Dolarul „ieftin“, o altă problemă

„Nimeni nu mai ia, în aceste momente, în serios dolarul, euro sau lira sterlină, deoarece investitorii se tem de inflaţia în creştere. De aceea, ei caută plasamente în valori solide precum aurul“, crede Peter Hambro, de la compania ce extrage şi prelucrează aur, citat de publicaţia britanică „The Daily Telegraph“.

Ceea ce face din dolar unul dintre elementele-cheie ale problemei este economia SUA, care e cea mai mare din lume precum şi statutul său de valută forte. Deşi un dolar slab încurajează exporturile americane, susţinând creşterea economică în această ţară, el este un os în gâtul celorlalte mari economii ale lumii, mai ales când fac schimburi comerciale cu SUA. Dacă nu-şi depreciază moneda naţională în 2008, yuanul, exporturile din China vor scădea, deoarece un dolar slab înseamnă pentru chinezi exporturi scumpe în SUA, una dintre principalele pieţe de desfacere pentru mărfurile chinezeşti. Aceeaşi problemă este şi în Europa. Multe economii de pe bătrânul continent, precum Italia, Spania sau Franta, se simt deja „sufocate“ de nivelul euro în raport cu dolarul. Analiştii estimează că euro ar trebui să se deprecieze în curând cu circa 15% faţă de dolar, pentru ca această presiune să scadă. ARMENIA Ruşii redeschid minele părăsite Recordul atins de preţul aurului a determinat multe ţări să-şi scotocească „buzunarele“ crezute goale de mult. Vechi mine sunt redeschise şi altele noi sunt construite, informează „BBC News“.

În Armenia, investitorii din Rusia s-au apucat deja să caute aur în una dintre cele mai mari operaţiuni văzute vreodată, în apropiere de muntele biblic Ararat. Acest lucru îi îngrijorează pe unii armeni, dar şi opinia publică internaţională, care se tem că Rusia ar putea prelua controlul asupra unor interese capitale ale ţării, prin pârghiile financiare ale miliardarilor săi. Investitorii ruşi au cumpărat deja în această ţară companii care înainte aparţinuseră fostei Uniuni Sovietice, deţinând în acest moment aproximativ 80% din industria energetică armenă. Astfel, ruşii ar putea acum prelua controlul şi asupra minereurilor aurifere din această ţară. „Moscova controlează acum toate resursele noastre strategice“, titra amar un cotidian armen zilele trecute. ISTORIE Visul de aur al Californiei

Unul dintre cele mai mari evenimente din istorie legate de metalul galben a fost goana după aur din California. Aceasta a început în 1848 şi s-a terminat aproximativ în 1855. Vestea descoperirii unor cantităţi mari de aur în acest stat a determinat peste 300.000 de oameni să vină aici de pe tot teritoriul SUA, dar şi din restul lumii.

Iniţial, metalul galben era extras prin tehnici simple direct din râuri. Cei mai norocoşi au devenit în scurt timp foarte bogaţi, însă au existat şi foarte mulţi care au plecat din California cu puţin mai mult decât aveau când veniseră sau numai cu „praful de pe tobă“. Venirea căutătorilor de aur i-a adus Californiei o serie de beneficii. Au fost construite căi ferate, şcoli, biserici şi s-a început practicarea la scară largă a agriculturii.

Tot atunci s-a dezvolat aşezarea San Francisco, care s-a transformat în scurtă vreme într-un oraş înfloritor. Principalul efect negativ a fost gonirea violentă de pe teritoriile strămoşeşti a triburilor de locuitori nativi, indienii.