Giorgia Meloni, felicitată de Viktor Orban și de Mateusz Morawiecki. Îngrijorări la Bruxelles în legătură cu blocarea UE
- Ionel Sclavone
- 26 septembrie 2022, 08:53
Premierii Ungariei, Viktor Orban, și cel al Poloniei, Mateusz Morawiecki, au felicitat-o pe Giorgia Meloni pentru rezultatul obținut la alegerile de duminică, din Italia. Coaliția de extremă dreapta condusă de Meloni revendică victoria, în baza sondajelor exit-poll. Potrivit estimărilor, Frații Italiei împreună cu aliații au aproximativ 43% din voturile exprimate de italieni. Viitorul guvern de la Roma, a cărui conducere o doresc atât Giorgia Meloni, cât și Silvio Berlusconi, va avea o sarcină foarte dificilă dat fiind criza profundă cu care se confruntă țara.
Premierul ungar, Viktor Orban, şi omologul său polonez, Mateusz Morawiecki, i-au transmis „felicitări” Giorgiei Meloni, pentru victoria în alegerile de duminică. Coaliția de extremă dreaptă a revendicat victoria în alegerile legislative de duminică, din Italia. Giorgia Meloni, lidera partidului Frații Italiei, este pe cale să devină prima femeie premier, care va conduce cel mai radical guvern de dreapta de după al Doilea Război Mondial.
„Avem nevoie mai mult ca oricând de prieteni care împărtăşesc o viziune şi o abordare comune faţă de Europa”, a transmis Viktor Orban, prin directorul său politic, deputatul Balazs Orban.
Giorgia Meloni „a arătat calea către o Europă mândră şi liberă a naţiunilor suverane”, a salutat liderul partidului de extremă dreapta spaniol VOX, Santiago Abascal.
În acest moment, la Bruxelles, Paris și Berlin există o îngrijorare cu privire la formarea unui „front populist” care ar putea bloca procesul decizional al UE.
Extrema dreaptă s-a detașat în învingător
Meloni și aliații săi își clamează succesul în alegeri bazându-se pe estimările de la ieșirea la urne, conform cărora au obținut în jut de 43% din voturi. Acest lucru înseamnă că extrema dreaptă deține majoritatea în ambele camere ale Parlamentului. Legea electorală a Italiei favorizează alianțele formate înainte de scrutin, oferindu-le un număr mai mare de locuri în parlament în comparație cu numărul de voturi primite.
„Vom guverna pentru toţi italienii. (…) O vom face cu scopul de a uni oamenii”, a declarat lidera coaliției de extremă dreapta, Giorgia Meloni.
Ea revendică poziția de premier și a încercat să transmită un mesaj care să-i liniștească pe cei preocupați de direcția pe care o va lua Italia. Meloni a susținut un discurs în care a făcut apel la uniune şi liniştite, recunoscând că ultima campanie electorală a fost „violentă şi agresivă”.
Formaţiunea Giorgiei Meloni a trecut peste Partidului Democrat (PD, stânga) al lui Enrico Letta, care nu a reuşit să convingă italienii să blocheze extrema dreaptă și a coborât sub 20%. Vicepreşedintele PD Debora Seracchiani a recunoscut „victoria dreptei conduse de Giorgia Meloni”, precizând că marchează „o seară tristă pentru ţară”. Mișcarea 5 Stele ar fi obținut între 13,5% și 17,5%, iar Acțiunea Italia Viva între 6,5% și 8,5%.
Potrivit postului de televiziune RAI alianța de dreapta va obține între 227 și 257 din cele 400 de locuri din camera inferioară a parlamentului și 111-131 din cele 200 de locuri din Senat. Rezultatele finale ale alegerilor sunt așteptate în cursul dimineții de luni.
Italia se confruntă cu o criză severă
În calitate de lider al celui mai mare partid din alianța câștigătoare, Meloni va deveni prim-ministru, dar transferul de putere ar putea dura mai mult de o lună. Viitorul guvern va trebui să gestioneze o perioadă de criză foarte severă.
Prețurile au înregistrat o creștere spectaculoasă, în condiţiile în care Italia are o datorie de 150% din PIB, cea mai ridicată din zona euro după Grecia. În acest context, Planul european de redresare post-pandemie, al cărui principal beneficiar este, va fi indispensabil pentru menţinerea peninsulei pe linia de plutire.
„Italia nu-şi poate permite să se priveze de aceste sume de bani”, a declarat pentru AFP istoricul Marc Lazar.
El a caracterizat drept „foarte limitată marja de manevră a lui Meloni asupra economiei”. Ea ar putea în schimb să se războiască cu Bruxellesul alături de Varşovia şi Budapesta „în ceea ce priveşte chestiunile de apărare a interesului comunitar în raport cu interesele naţionale”.