Coaliţia de dreapta se clasează pe primul loc în scrutinul parlamentar anticipat desfăşurat duminică în Italia, ceea ce ar putea-o propulsa în funcţia de prim-ministru pe Giorgia Meloni, liderul formaţiunii Fraţii Italia.

UPDATE 1. "Vom guverna pentru toţi italienii", a transmis lidera extremei drepte italiene, Giorgia Meloni, care vrea să devină prim-ministru după victoria sa la alegerile legislative de duminică, a încercat să liniştească în faţa preocupărilor exprimate în ţara sa şi în străinătate.

"Dacă vom fi chemaţi să guvernăm această naţiune, o vom face pentru toţi italienii, cu scopul de a uni oamenii, de a exalta ceea ce îi uneşte mai degrabă decât ceea ce îi dezbină. Nu vă vom trăda încrederea", a declara aceasta aceasta. Într-un mesaj pe Facebook, Meloni scrie: ”Istoria pe care am făcut-o astăzi. Această victorie este dedicată tuturor militanţilor, managerilor, suporterilor şi fiecărei persoane care - în aceşti ani - a contribuit la realizarea visului nostru, oferindu-şi sufletul şi inima în mod spontan şi dezinteresat.

Celor care, în ciuda dificultăţilor şi a celor mai complexe momente, au rămas la locul lor, cu convingere şi generozitate. Dar, mai presus de toate, este dedicată celor care cred şi au crezut întotdeauna în noi. Nu vă vom trăda încrederea. Suntem gata să ridicăm Italia”.

UPDATE:  Partidul Fraţii Italia (dreapta), condus de Giorgia Meloni, a obţinut între 22% şi 26% din voturi, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne şi citate de cotidianul La Repubblica.

Pe locul al doilea se situează Partidul Democrat (centru-stânga), condus de fostul premier Enrico Letta, cu un scor cuprins între 17% şi 21%.

Mişcarea Cinci Stele (populistă, antisistem), condusă de fostul prim-ministru Giuseppe Conte, este creditată cu 13,5%-17,5%, iar partidul Liga Nordului (Liga, extremă-dreapta), al lui Matteo Salvini, a obţinut între 8,5% şi 12%.

Partidul Forza Italia (centru-dreapta), al fostului prim-ministru Silvio Berlusconi, este creditat cu 6,0%-8,0%, iar formaţiunea Acţiune-Italia Viva (social-liberală) are un scor de 6,5%-8,5%.

Potrivit sondajelor, coaliţia de dreapta ar obţine între 227 şi 257 de locuri în Camera Deputaţilor, peste nivelul majorităţii de 201 locuri, alianţa de centru-stânga 78-98 de locuri, iar Mişcarea Cinci Stele între 36 şi 56 de locuri.

La Senat, coaliţia de dreapta este creditată cu 111-131 de locuri, peste nivelul majorităţii de 101 locuri, alianţa de centru-stânga ar obţine între 33 şi 53 de locuri, iar Mişcarea Cinci Stele între 14 şi 34 de locuri.

Coaliţia de dreapta a stabilit că prim-ministru va fi propus liderul partidului care a obţinut cele mai multe voturi, ceea ce ar putea-o propulsa în această poziţie pe Giorgia Meloni, în vârstă de 45 de ani, preşedintele formaţiunii de dreapta Fraţii Italiei (FI).

(sursa: Mediafax)

Știre inițială:

Duminică, 25 septembrie, între orele 7-23.00, secţiile de vot rămân deschise pentru peste 50 de milioane de italieni - din țară și din străinătate - chemați să voteze la alegerile politice și să aleagă președintele Regiunii Sicilia

După ce legislatura care este pe cale să se încheie a decis reducerea numărului de parlamentari, la aceste alegeri vor fi aleși 200 de senatori (în loc de 315) și 400 de deputați (în loc de 630). 

Rezultatele exit poll-urilor vor sosi imediat după închiderea urnelor, la ora 23:00; apoi, iar în timpul nopții, primele rezultate. 

Numărarea buletinelor de vot pentru alegerile regionale din Sicilia va începe luni, 26, la ora 14.

Ca de obicei, şeful statului, Sergio Mattarella, este așteptat să voteze la Palermo, în timp ce premierul Mario Draghi îşi va exercita drepturile cetăţeneşti la liceul roman Mameli. Președintele Senatului, Maria Elisabetta Casellati, va vota la Potenza, iar Președintele Camerei, Roberto Fico, va vota în orașul său natal, Napoli, la Institutul Della Valle din Posillipo.

Una dintre numeroasele necunoscute ale acestor alegeri, cea la care liderii politici privesc cu cel mai mult interes, este cu siguranţă rata de absenteism. O adevărată ''comoară'' de voturi care, în prezent, este de aproximativ 30 la sută și cu ajutorul căreia partidele urmăresc să-și sporească ponderea electorală și reprezentarea în Parlament. La ultimele alegeri, participarea electorală a italienilor a scăzut progresiv, dar constant. Primele alegeri politice din 1948 au avut o prezență la vot de 92 la sută dintre cei care aveau dreptul la ele. Ultimele două alegeri politice au fost în schimb cele cu cea mai scăzută prezență la vot înregistrată vreodată: în 2013 au votat 75 la sută dintre alegători și în 2018, 73 la sută. Iar conform ultimelor sondaje publicate, este foarte posibil ca procentul de anul acesta să fie şi mai mic, notează rainews.it. 

(Traducerea Rador)