Invitatii EVZ
Geopolitica Paplă: Următorul Papă moștenește o lume mai fragmentată și mai periculoasă
Din cuprinsul articolului
Dincolo de îndrumarea spirituală papală, priceperea diplomatică și politică rămân esențiale pentru menținerea puterii soft, istorice, a Bisericii.
În timp ce Papa Francisc a moștenit de la predecesorul său o lume tot mai polarizată, succesorul său se va confrunta cu o lume mult mai fragmentată și mai periculoasă. Acest lucru necesită un nivel sporit de pricepere diplomatică și politică, în situația în care Biserica Catolică dorește să își păstreze, să își promoveze și să își prelungească puterea soft istorică. E vorba de capacitatea de a-i convinge pe alții la nivel global prin atracție și cooptare, și nu prin coerciție.
În calitate de șef de stat al Vaticanului, cel mai mic stat-națiune din lume, care ocupă doar 0,44 kilometri pătrați de teren, Papa servește, de asemenea, drept ghid spiritual pentru 1,4 miliarde de catolici și e o figură internațională de prim rang, cu o poziție morală pentru mulți oamnei din întreaga lume.
Geopolitica Paplă: Următorul Papă moștenește o lume mai fragmentată și mai periculoasă
Spre deosebire de epocile trecute, când papii dețineau pământuri și armate, Vaticanul de astăzi nu dispune în mod clar de nicio putere dură în noua eră a rivalității dintre marile puteri. Cu toate acestea, Vaticanul compensează mai mult decât suficient prin puterea sa morală. În esență, Vaticanul este o putere soft, a cărei influență globală a fost pe deplin evidențiată atunci când peste 170 de lideri și demnitari mondiali au sosit la Roma pe 26 aprilie pentru a-și lua rămas bun de la Papa Francisc.
Într-o lume din ce în ce mai turbulentă, funeraliile istorice au servit, de asemenea, ca un summit geopolitic de facto, oferind oportunități valoroase pentru prieteni, dușmani și cunoscuți deopotrivă, de a discuta, de a face fotografii sau de a dezbate probleme urgente de interes internațional. În special, a oferit președintelui american Donald Trump și liderului ucrainean Volodomir Zelenski prima șansă de a se întâlni față în față, după ruptura lor de la Casa Albă, din 28 februarie. Câteva zile mai târziu, a fost semnat acordul istoric SUA-Ucraina privind mineralele, deși acesta fusese pregătit cu săptămâni în urmă.
În cei 12 ani de papalitate, Francisc a urmărit o agendă geopolitică „globală” foarte încărcată, dincolo de sfera tradițională euro-atlantică, unde locuiesc majoritatea catolicilor și unde a fost concentrată o mare parte a catolicismului. Susținătorii lui Francisc ar susține că acesta a urmărit o politică externă cu adevărat catolică - ceea ce înseamnă „universală” în greacă - prin efectuarea a peste 45 de călătorii în străinătate. Încercările sale de ecumenism și dialog inter-religios au fost adesea aplaudate la nivel mondial.
Rolul jucat de Papa Francisc
În timp ce Francisc s-a confruntat în mod regulat cu valurile geopoliticii prin puterea personalității sale, el a provocat adesea controverse și reacții diplomatice. Instabilitatea globală crescândă ar putea influența cardinalii din conclavul care îl va alege pe următorul papă începând cu 7 mai, să opteze pentru o conducere mai prudentă. Este posibil să apară un candidat de compromis, ca o pereche de mâini sigure, care poate gestiona și calibra așteptările publicului mai eficient, cu un sentiment de realism sobru cu privire la ceea ce se poate face, spre deosebire de ceea ce ar trebui făcut.
Prioritatea acordată de Francisc refugiaților și migranților din întreaga lume l-a pus adesea în conflict cu oficialii politici, inclusiv cu Europa, care primește valuri de refugiați din Africa și Orientul Mijlociu. Cele mai dure ciocniri ale sale au avut loc cu administrația Trump cu privire la deportări și condițiile de la granița dintre SUA și Mexic, ceea ce subliniază ironia ultimei întâlniri a papei cu vicepreședintele SUA, J.D. Vance, în duminica Paștelui, cu o zi înainte de decesul său, pe 21 aprilie.
