Generalul Ilie Botoș: „Celebrii turiști sovietici au avut rol de dezorientare a serviciilor de contrainformații!” (III)
- Andrei Ilinca
- 10 decembrie 2019, 23:13
Ca să se afle adevărul despre Revoluție trebuie să se cumuleze un complex mare de factori, spune generalul-magistrat Ilie Botoș, explicând că sunt încă arhive la care nu avem acces.
- Dan Andronic: Așa s-a și închis dosarul.
- Gen. Ilie Botoș: Da, pentru că nu aveai alte elemente. Ori te duceai și verificai tot. Ulterior, colegii mei au continuat investigațiile și ... nu mă duc pe elemente de dosar, chiar dacă sunt pensionar nu putem discuta aici decât de evenimentele care deja sunt publice, sunt publicate în articole și eu pot să vin cu aspecte care să lămurească anumite chestiuni care deja au văzut lumina tiparului, fie în cărți, fie în ziarele românești și așa mai departe.
- Dan Andronic: Bun. Aici știți că întotdeauna a existat o suspiciune în ceea ce privește modul în care s-a derulat ancheta asupra evenimentelor din Decembrie 1989, o suspiciune care v-a vizat și pe dumneavoastră, în sensul în care s-a spus. Chiar procurorul general Bogdan Licu a spus că audierile au fost formale, audierile care s-au făcut în dosare, în Dosarul Revoluției, au fost formale și nu s-a recuperat muniție și că de fapt ancheta nu a fost chiar atât de susținută pe cât s-a susținut. A existat tot timpul senzația că, întrucât proveniți din rândul Armatei, ca procuror militar, încercați să acoperiți Armata.
- Gen. Ilie Botoș: Nu. Nu a fost niciun moment această abordare, pentru că noi discutăm de... de ce Armată discutăm? Noi discutăm de ofițeri, care dacă erau responsabili sau dacă au o responsabilitate penală răspund pentru faptele lor, și nu discutăm de Armata României din 2019 sau din 2014, 2015. Discutăm de Armata României după 2004 ca armată NATO, nu vorbim de Armata din 1989. Nu poți să pui în cârca Armatei Române ceea ce s-a întâmplat în 1989...
- Dan Andronic: Aici e vorba de persoane.
- Gen. Ilie Botoș: Da. Discutăm strict de persoane.
- Dan Andronic: S-a încercat acoperirea unor persoane?
- Gen. Ilie Botoș: Nu, nu s-a încercat nici un fel de acoperire. Toată echipa de anchetă care a lucrat în caz au încercat să administreze probe care din punct de vedere al științei criminalistice să pună în evidență raportul de cauzalitate între acțiune și consecințele acțiunii respective, însă cel mai important lucru este de verificat dacă aceste aspecte care în ultima perioadă colegii le-au luat în considerare și am discutat chestiuni pornind de la eventuale operațiuni clandestine sau diversioniste capabile să genereze evenimente care să fie exploatate după aceea, masiva intoxicare și dezinformare care au generat momente care au fost exploatate punând acap în cap” fie unități ale Armatei, fie unități ale Ministerului de Interne și bineînțeles înarmarea haotică a populației civile dând șansa să întărească prin operațiuni psihologice acele legende cu teroriști și vezipopulația civilă înarmată pe bază de buletin cu arme de foc și muniții prezentă în toate punctele critice este greu să faci diferența ce rol are fiecare.
Cine a înarmat populația civilă
- Dan Andronic: Ion Iliescu a dat ordin să se înarmeze populația.
- Gen. Ilie Botoș: Vorbim de generalul Corneliu Pârcălăbescu de la Gărzile Patriotice.
- Dan Andronic: Din câte știu ordinul a fost dat de Ion Iliescu.
- Gen. Ilie Botoș: Aici eu o spun din punct de vedere al capacității celor care la un moment dat erau chemați să intervină pentru liniștirea situației, ce facem în condițiile în care un număr mare din populația de pe stradă e înarmată nu poți face diferența care e bine intenționat și care sunt elementele sabotoare care profită de acest camuflaj.
- Dan Andronic: La un moment dat totul era deja ușor teatral, făceai ușor diferența între „teroriști” și „patrioți” dacă purtai brasardă tricoloră. Ăsta era semnul de identificare al revoluționarilor, ceea ce suna îngrozitor de stupid.
- Gen. Ilie Botoș: Cel mai ușor mod în care poți să permiți unora care au avut anumite sarcini să se retragă discret.
Un „dosar model” cu final necunoscut după 30 de ani
- Dan Andronic: Oricum e un dosar model, e un caz model...
- Gen. Ilie Botoș: .... care poate să pună în lumină anumite tenebre ale evenimentelor respective și să vină cu explicații punctuale. Pentru că acolo s-au derulat evenimente și s-a văzut foarte clar...
- Dan Andronic: Au murit oameni la Sibiu, vorbim de aproape 100 de oameni morți...
- Gen. Ilie Botoș: Da, în condițiile în care elementul de diversiune a existat. Momentul în care s-a declanșat focul împotriva efectivelor Ministerului de Interne și momentul în care populația civilă a fost prinsă în acest schimb de focuri,s-au produs o multitudine de victime, a evidențiat clar că acest om care a fost acolo avea cunoștință de o anumită,... un anumit curs de acțiune. Părerea mea că nu degeaba a fost Sibiu teatrul acestor evenimente, având în vedere...
- Dan Andronic: ... avea și o valoare simbolică, era vorba și de Nicușor Ceaușescu care era acolo, deci era clar că era un punct important, că la fel de bine se putea întâmpla la Iași sau în altă parte, unde poate lucrurile erau mai ușor de generat. Bun. Asta a fost experiența dumneavoastră ca procuror militar, dar, în momentul în care ajungeți Procuror General al României, în ce stadiu era Dosarul Revoluției?
- Gen. Ilie Botoș: Dosarul Revoluției îl avea tot generalul Dan Voinea, care în permanență a încercat, a lucrat non-stop la el. El, de când a preluat ca șef al Secției Parchetelor Militare și până când s-a pensionat, a lucrat în acest caz, a încercat să facă lumină. Au mai fost câțiva procurori, echipa de la Timișoara, procurorul Bălan, procurorul Cosneanu, care acum e șeful Secției Parchetelor Militare, aproape toți procurorii din Secția Parchetelor Militare au lucrat în cazul respectiv. Dar cel care a încercat să ia fiecare secvență în parte și să o lămurească într-un volum imens de probe, de declarații de martori, de expertize derulate atunci, imediat după evenimente, derulate de-a lungul timpului, au fost date soluții în cauză, în 1996. În 1994, în cazul Nuță și Mihalea, eu am sugerat clar că acolo este vorba de o infracțiune de omor și că, atâta vreme cât nu sunt identificați autorii, nu se poate dispune altă soluție decât înregistrarea în evidența cauzelor cu autori necunoscuți...
Generalul Voinea a lucrat, dar fără niciun rezultat
- Dan Andronic: Credeți că atât ca procuror militar și ca șef al procurorilor ați făcut tot ce trebuia făcut pentru ca acest dosar să ajungă la un final?
- Gen. Ilie Botoș: Eu cred că nu, pentru că ar fi trebuit să avem o unitate dedicată pentru acest lucru.
- Dan Andronic: Și de ce nu ați făcut-o, mai ales că văzuseți complexitatea cauzei?
- Gen. Ilie Botoș: O unitate dedicată în acest sens, însă o unitate care să solicite nivelul de expertiză nu numai în investigații criminalistice. Și acum în acest moment se vehiculează ideea de a construi o echipă multidisciplinară.
- Dan Andronic: De ce nu se întâmplă? De ce nu s-a întâmplat? Ați avut putere de decizie. -
- Gen. Ilie Botoș: Decizia era greu de luat la vremea respectivă, intram mai mult pe domenii de crimă organizată, era momentul de înființare a DIICOT-ului, era un moment de operaționalizare a mecanismelor de muncă împotriva corupției, aveam sarcini punctuale pe închiderea Capitolului 24 Justiție și afaceri interne pentru finalizarea procesului de aderare la UE. Competența și sarcinile specifice au rămas procurorilor militari, în principiu cel care a lucrat efectiv cu forțele pe care le avea secția, generalul Voinea și grupul de procurori care au avut expertiză în cauză.
- Dan Andronic: Ei au cerut vreodată ajutor în sensul în care l-ați spus dumneavoastră? Și procurorul Voinea a fost acuzat de multe ori că a transformat acest caz într-un soi de feudă personală.
- Gen. Ilie Botoș: El a încercat să lămurească lucrurile la modul general, dar și punctual, pentru că trebuie să iei fiecare lucru în parte ca să înțelegi.
Enigma elicopterului doborât
- Dan Andronic: Am avut la un moment dat un interviu cu Generalul Voinea și mi-a spusse știa fiecare glonț din ce pușcă a plecat, cum a plecat și pe cine a lovit și cine a tras.
- Gen. Ilie Botoș: Asta a fost abordarea unui om care știe și își dorește ca să stabilească din perspectivă criminalistică în raport de cauzalitate. Dar dincolo de direcția, distanța și unghiul de tragere, noi discutăm de elementele care au generat contextul respectiv, condițiile care au generat aceste evenimente și atunci intrăm în logica strategică. Până ajungem la cea tactică trebuie lămurite toate. Ori ideea de echipă multidisciplinară în sensul ăsta a apărut acum după ce aceste infracțiuni considerate imprescriptibile și normal că în condițiile date trebuie să lămurești într-un fel sau altul evenimentele, raportul de cauzalitate și toate implicațiile posibile. Nici nu poți să te duci strict numai cu anumite abordări, volumul de muncă este imens, dar există datele din perioada respectivă, lucrurile s-au mai decelat, adică poți să înțelegi cum a decurs partea de dezinformare, vezi cu alți ochi acele operațiuni. Avem expertizele care a fost efectuată de experți în expertiză balistică, de poziția efectivelor în timpul evenimentele de exemplu colegii au reușit să identifice persoane care au fost în dispozitivul respectiv, în cazul elicopterului.
- Dan Andronic: Dintre cei care au tras. Și cine a dat ordin?
- Gen. Ilie Botoș: Asta e o chestiune care ține de discuții și de verificările punctuale.
- Dan Andronic: Mă refer la ordinul de schimbare a traiectoriei de zbor a elicopterului, de exemplu.
- Gen. Ilie Botoș: Ordinul de schimbare a traiectoriei este o chestiune… Am sugerat celor de la secție că se impune efectuarea unui experiment judiciar, experiment în urma căruia să se poate stabili dacă o stație mobilă punctuală așezată pe traiectoria de zbor intra în legătura radio cu elicopterul, legătură radio care să nu fie auzită de centrele de comandă de la Deva și Sibiu, specialiștii mi-au spus că este posibil ca să intre în legătură și să comunice echipajului să asculte ordinul fără să confirme și atunci numai în legătură unilaterală, adică puteau să primească pe un anumit cod să schimbe traiectoria de zbor către un punct critic.
Paralizarea activității informative
- Dan Andronic: Ați identificat măcar la nivel de adevăr instinctual o prezență străină în evenimentele de la Sibiu, Cugir sau în cazul asasinării generalilor Nuță și Mihalea?
- Gen. Ilie Botoș: Prezența în zonele critice a unor autoturisme Jiguli, cu celebri turiști sovietici, apar în multe elemente și sunt mulți martori care confirmă acest lucru. Părerea mea este că în momentul în care apar acest gen de personaje, acest gen de operațiuni sunt operațiuni de dezorientare.
- Dan Andronic: Deci sunt mai mult „iepuri”,decât executanți?
- Gen. Ilie Botoș: Da. Pentru că în momentul în care tu operezi la nivelul declanșării unor evenimente clandestine nu, niciodată. Și asta vă spun pe modele că e una din pasiunile mele să verific modul în care se acționează în sensul acesta, niciodată să nu expui în nici un fel și în sensul ăsta n-o să vezi persoane cu apartenență pe o anumită direcție. Acestea acționează de obicei exact unde nu te aștepți.
- Dan Andronic: Există o întreagă memorialistică, încă mai sunt oameni care mai vorbesc despre așa ceva care spun că acest tip de acțiuni erau la un nivel foarte ridicat în ultimele luni ale lui 89, deja se returnau sute de refugiați pe zi, oameni care trecuseră granița, autoturismele care apar, fiind de fapt paralizarea activității contrainformative în așa fel încât să te inunde cu o cantitate de informație pe care nu o poți gestiona.
- Gen. Ilie Botoș: Imaginați-vă ce înseamnă să-ți intre în țară câteva zeci de autoturisme de genul acesta și toate dispozitivele de supraveghere operativă a Direcției de Contrainformații Militare sau direcțiile de profil din aparatul statului să fie toate calibrate pe acești indivizi care operau la vedere. Deci, practic zona de operarea „clandestinilor” era liberă de sarcini.
Deschiderea granițelor, misiunea vieții lui Tudor Postelnicu?
- Dan Andronic: Cred că mai există un moment cheie pentru că tot vorbiți de aceste echipe interdisciplinare care ar trebui să ancheteze evenimentele din 1989. Știți că la un moment dat Ceaușescu dă ordin să se închidă granițele, iar imediat după el Tudor Postelnicu ca ministru de interne dă ordin să se deschide granițele. Este un fapt pe care am încercat să-l lămuresc cu mai mulți oameni care au trăit în acea perioadă și au avut funcții de execuție și n-am reușit, Pentru că Tudor Postelnicu nu era genul să nu asculte un ordin care să vină de la Cabinetul 1 sau 2. Singura explicație care mi s-a dat a fost dacă m-am gândit că asta a fost misiunea vieții lui.
- Gen. Ilie Botoș: Categoric, de cârtiță pentru o singură misiune.
- Dan Andronic: Atât a avut de făcut. Să încalce un ordin al lui Ceaușescu într-un moment cheie. Fiind într-o poziție cheie, un ordin de care Ceaușescu n-a știut. În aceste condiții și aș vrea să punem aici punct primei părți a discuției noastre, credeți că se va afla vreodată adevărul despre Revoluție?
- Gen. Ilie Botoș: Ca să se afle adevărul despre Revoluție trebuie să se cumuleze un complex mare de factori, adică accesul la anumite arhive care nu țin de România care pot fi la un moment dat desecretizate, o interpretare corectă, coerentă atât a aspectelor administrate în toate cauzele, cumularea tuturor cauzelor sub o singură viziune și inițiativă așa cum a încercat să facă la un moment dat generalul Dan Voinea. Constituirea acestor grupuri de expertiză interdisciplinară care să vină și cu expertiză criminalistică în investigațiile penale, dar și care țin de expertiza privind modul de operare în acest gen de evenimente, documente de interpretare pe ceea ce privește aspectele de informații, contrainformații și, modul în care acționează elementele clandestine cu ajutorul dezinformării, cu operațiuni informaționale etc. Cum sunt generate anumite evenimente și exploatate apoi anumite efecte pentru a ajunge într-un anumit punct, asta nu poate să o facă doar o echipă de procurori cu expertiză judiciară și după câte am înțeles la nivelul Parchetului există un proiect în acest sens.
- Dan Andronic: Este un demers istoric. Pentru că mi se pare că numai Istoria mai poate judeca obiectiv ce s-a întâmplat în 1989.