Un grup de cercetatori janponezi a descoperit doua gene care regleaza fazele de somn REM – cele in care, se crede, visam. Descoperirea a fost facuta prin studii asupra soarecilor de laborator, care insa, chiar si atunci cand nu aveau faze de somn REM, ramaneau la fel de activi si plini de energie, ceea ce i-a mirat pe cercetatori facandu-i sa se intrebe care este de fapt rolul somnului REM.
De ce visam? Este o intrebare a care inca nu s-a dat un raspuns convingator. Cosmaruri sau vise frumoase, din care parca nu am dori sa ne mai trezim, ne insotesc noapte de noapte. De multe ori insa nu ne aminim ce am visat, asta insa nu inseamna ca nu visam. Ba mai mult, se crede ca visam de mai multe ori pe noapte, practic de fiecare data cand suntem in asa-numita faza REM a somnului. Fiecare persoana are pe parcursul unei nopti de somn intre 3 si 5 perioade de somn REM. Ele apar la intervale de 1-2 ore si variaza ca durata. Un episod de somn REM poate dura intre cateva minute si o ora. Din durata totala a somnului, aproximativ 20% reprezinta stadiul REM de somn. Somnul REM este caracterizat de prezenta unor unde electromegnetice rapide si de joasa tensiune ale creierului care pot fi detectate in urma unei encefalograme, dar si de schimbari fiziologice precum: relaxarea muschilor, batai neregulate ale inimii, ritm de respiratie accelerat.
Somnul est deci un proces complicat, in care se alterneaza diverse faze, de la un somn superficial la un somn profund. In special in faza de somn numita REM (Rapid Eye Movement), cea profunda, se considera ca se consolideaza memoria – creierul lucreaza in aceasta faza a somnului in mod intens, generand inclusiv visele. In faza REM ochii se misca in mod rapid, de unde si numele acestui tip de somn, ca si cum ar urmari ceea ce visam. Ce regleaza insa alternata intre faze de somn REM si celelalte faze, de somn mai linistit? Anumite studii de-a lungul anilor indentificasera un neurotransmitator, acetilcolina, ca avand un rol important in declansarea fazelor de somn REM, fara insa sa reuseasca sa stabileasca cine este responsabil cu stabilirea nivelului acestui neurotransmitator.
Cine regleaza deci cantitatea acestui neurotransmitator si receptorii acestuia? La aceasta intrebare a incercat sa dea un raspuns un grup de cercetatori japonezi de la Riken Center for Biosystems Dynamics Research si de la Universitatea din Tokyo. Rezultatele studiului lor au fost publicate recent intr-un articol in revista Cell Reports.
Ne puteți urmări și pe Google News
Cercetatorii japonezi au efectuat experimente asupra soarecilor de laborator, cu ajutorul carora au reusit sa identifice doua gene, Chrm1 si Chrm2, care ar fi responsabile cu instructiunile pentru producerea receptorior neurotransmitatorului acetilconila la nivelul creierului. Au constatat ca daca gena Chrm1 este absenta se observa o reducere a cantitatii de somn REM. Daca Chrm2 este cea absenta se reduce cantitatea de somn care nu este REM, insa si somnul REM sufera intrucat este mai fragmentat. Cand ambele gene, Chrm1 si Chrm2 sunt absente, faza REM a somnului dispare complet, ceea ce i-a convins pe cercetatori cat de importante sunt aceste gene in reglarea somnului REM.
Cercetatorii au observat ca soarecii ramaneau insa activi si plini de energie chiar si atunci cand fazele de somn REM lipseau. Acest rezultat i-a mirat pe cercetatori, intrucat se crede ca faza REM este fundamentala intrucat ajuta la consolidarea memoriei avand un rol fundamental si in alte aspecte biologice ale organismului. Cum este deci posibil ca soarecii sa nu aiba probleme in lipsa somnului REM? Ce se intampla in cazul nostru, al oamenilor? Sunt aceleasi gene responsabile de vise si de somnul REM? Care este rolul acestei faze a somnului - cea in care visam?
Cercetatorii japonezi, dar si alti cercetatori din lumea intreaga, vor efectua noi studii prin care sa se apropie de raspunsul la intrebarea legata de rolul viselor in viata noastra.
Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro
Recomandările noastre
