Astronomii australieni de la ANU au descoperit o gaură neagră care deține două recorduri: are o masă de 20 de miliarde de ori mai mare ca cea a Soarelui și crește cu un ritm extrem de rapid, consumând cantități enorme de materie ce îi stă în apropiere.
Gaurile negre sunt adevarati „monstri cosmici”: inghit orice obiect care se apropie prea mult, fie ca este vorba despre stele, gaz si pulbere cosmica, sau planete. Inca nu stim cat de multe gauri negre exista in univers; ar putea exista un numar enorm, mai ales daca, cum sustine o noua teorie, multe dintre acestea s-ar fi format imediat dupa Big Bang, in urma fluctuatiilor cuantice din aceste turbulente prime clipe ale universlui (se numesc gauri negre primordiale).
In acest context orice noua descoperire a unei gauri negre starneste mare interes. Cu atat mai mult atunci cand gaura neagra nou descoperita este o gaura neagra ce detine mai multe recorduri. Este tocmai cazul unei gauri negre cu adevarat enorme descoperita de astronomii australieni de la Australian National University, ANU, cu ajutorul telescopului SkyMapper de 2.3 metri situat la Siding Springs Observatory. Aceast observatie a fost confirmata de catre satelitul ESA (European Space Agency) Gaia, care, la randul lui, observase recent o alta gaura neagra masiva.
Gaura neagra nou descoperita, de fapt un quasar, denumita QSO SMSS J215728.21-360215.1, se afla la incredibila distanta de 12 miliarde ani-lumina fata de noi. A luat deci nastere cand universul era foarte tanar, in asa-numita perioada intunecata a universului.
Acest monstru are incredibila masa de 20 de miliarde de ori masa Soarelui, detanand un adevarat ecord. In plus, are un ritm de crestere foarte mare: consuma practic o cantitate de materie echivalenta cu a Soarelui la fiecare doua zile. Aceasta inseamna ca masa acestei gauri negre creste cu aproximativ 1% la fiecare un milion de ani. Luminozitatea generata de radiatia emisa de materia ce este „inghitita” de gaura neagra este foarte mare: daca s-ar situa in centrul galaxiei noastre aceasta gaura neagra ar fi de 10 ori mai luminoasa decat Luna plina. Ca si o stea extrem de luminoasa – pe cer nu s-ar mai vedea nici o alta stea intrucat toate ar fi ascunse de intensa radiatie a quasarului. Tinand insa cont ca radatia emisa este in mare parte sub forma de raze X, daca intr-adevar o gaura neagra precum cea descoperita ar exista in centrul galaxei noastre, este foarte probabil ca viata sa nu se fi dezvoltat pe Pamant, intrucat ar fi fost distrusa inainte sa se fi putut ajunge ls formele complexe care au dus si la aparitia si evolutia noastra, a oamenilor (radiatia X – fotoni de energie mare – genereaza mutatii in moleculele biologice, si mai ales in ADN).
Nu este inca clar cum de a aparut si s-a dezvoltat o gaura neagra cu dimensiuni atat de mari la relativ scurta vreme dupa Big Bang. Ar putea exista mult mai multe gauri negre de acest fel, chiar si mai mari decat cea descoperita de astronomii australieni iar telescoapele din intreaga lume incearca sa le descopere si, pe cat posibil, sa le studieze.
La ce ar putea folosi studiul acestor quasari indepartati? Unul dintre obiectivele cele mai interesante este studiul vitezei de expansiune a Universului, cand acesta avea doar un miliard de ani – acest lucru este posibil prin observarea asa-numitei „deplasari spre rosu” a radiatie masurate si care provine de la quasari. Deplasarea spre rosu a quasarilor este un efect direct al expansiunii universului. Dacă o sursa se indeparteaza de observator, lungimea de unda pe care acesta o inregistreaza creste, iar daca se apropie, aceasta se va micsora. In cazul radiatiei ce provine de la obiecte extragalactice (stele, galaxii, nebuloase), s-a masurat o deplasare a lungimii de unda spre valori tot mai mari: este asa-numita „deplasare spre rosu”, deoarece această culoare are cea mai mare lungime de unda din spectrul vizibil. Quasarii prezinta o deplasare spre rosu extrem de mare, fiind foarte indepartati de noi. Identificarea acesteia ne-ar putea ajuta in studiul diverselor modele cosmologice si ar putea contribui la descifrarea misterelor legate de materia si energia intunecate care compun, se pare, mare parte din Univers.
Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro
Recomandările noastre
