Poate părea amuzant sau ireal, dar a fost cât se poate de real. Găinile au fost luate în calcul pentru a juca un rol istoric în nişte planuri legate de cea mai teribilă armă de pe planetă: bomba atomică.

Se întâmpla în 1957, în timpul Războiului Rece, care putea deveni foarte, foarte fierbinte dacă britanicii îşi duceau planul la capăt.

Oficialii cu rang înalt în armata britanică şi care erau responsabili de agresiunea sovietică, aveau la dispoziție un arsenal întreg, convențional, dar și nuclear.

În plus, existau echipe de savanți străluciți de la Institutul Regal de Cercetare și Dezvoltare a Armamentului care propuneau fel şi fel de idei pentru arme de apărare şi atac.

Una dintre acestea avea să iasă în prim-plan în contextul în care preocuparea strategică a britanicilor era legată de faptul că Uniunea Sovietică ar fi putut face incursiuni penetrante în Europa Occidentală.

Ce putea însemna asta, printre altele? Rachetele și bombele sovieticilor se apropiau periculos de raza insulelor britanice. Şi cum în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Germania a bombardat masiv Marea Britanie, mai-marii de la Londra au decis să facă orice pentru a bloca din faşă repetarea acelei experienţe crunte.

Aceştia au decis astfel că opțiunea cea mai bună era să arunce în aer zonele invadate din Germania de Vest, folosind arme nucleare. Calculul era sinistru de simplu: trupele inamice erau pulverizate şi zonele din jurul locului în care a avut loc explozia ar fi devenit de nelocuit suficient timp.

Pentru că nu doreau să rişte sub nicio formă cu bombe care foloseau gravitația sau rachetele, s-a ajuns la opţiunea minelor nucleare, care puteau fi plasate la suprafață, îngropate sau chiar scufundate în râuri și lacuri.

Astfel s-a construit un dispozitiv de peste șapte tone care semăna cu un boiler enorm şi care era echipat cu o focoasă nucleară imensă și două unități de detonare.

Prima operațiune nucleară a marii Britanii a fost numită Dunărea Albastră. Bomba avea o forţă de 10 kilotone şi putea crea un crater de 114 metri în diametru dacă explozia avea loc la suprafață. Dacă detonarea ar fi avut loc la 10 metri sub pământ, craterul ar fi avut un diametru de 195 de metri.

Dispozitivul putea fi detonat folosind un ceas (care putea fi setat cu până la 8 zile în avans), direct printr-un fir, de la o distanță de 5 kilometri sau detonat automat, în cazul activării unor dispozitive de atingere.

În iulie 1957, Consiliul Armatei Britanice a comandat asamblarea a 10 astfel de mine nucleare, numite „Păuni Albaștri”, dar cei care proiectau bombele au prevăzut o problemă care în cele din urmă s-a dovedit a fi decisivă.

Iarna dură din Germania de Vest putea afecta componentele sensibile ale bombei. Aceasta era marea problemă! Şi cum bombele trebuiau păstrate la o anumită temperatură pentru mai multe zile după o potențială invazie, savanții s-au gândit la două opțiuni.

Cea mai interesantă propunere era plasarea unui coteț plin cu găini și grăunțe în interiorul bombei înainte de a o planta. Păsările puteau supraviețui în astfel de condiții cel puțin o săptămână. Calculul arăta că era timp suficient pentru ca trupele inamice să se apropie după ce bomba nucleară ar fi fost instalată. Găinile, datorită căldurii corporale, aveau „ordin special” să mențină o temperatură optimă în timp ce zăbrelele cotețului le-ar fi împiedicat să ciugulească dispozitivele sensibile ale bombei.

În februarie 1958, Comitetul de Armament a renunțat la proiect. Probabil din cauza efectelor pe care o bombă nucleară le-ar fi avut asupra populației aliate din apropiere.

Două prototipuri ale celebrei bombe cu găini au fost păstrate, iar unul mai există și azi. Publicul nu știa de existența acestuia până în anul 2004, când Operațiunea Păunul Albastru a fost declasificată și inclusă într-o expoziție a Arhivelor Naționale.

Când s-a aflat, mulţi oameni au crezut că Operațiunea Păunul Albastru era o glumă elaborată din cauză că expoziția s-a deschis la data de 1 aprilie. O reacţie a Arhivelor Naționale a lămurit misterul: „Deși pare o glumă de 1 aprilie, nu este vorba de așa ceva. Instituția noastră nu se ocupă cu păcăleli.”

Sursa: todayifoundout