Cazul Rarinca” pare să devină, pe zi ce trece, ghioaga cu care unii vor să spargă carul cu oale penale din curtea DNA.
Se vehiculează prea multe neadevăruri în spațiul public, menite să influențeze societatea, ca să nu fie sesizat faptul că există interesul ca Justiția și DNA să fie denigrate. Acesta este și motivul pentru care revin asupra subiectului, după ce am arătat, într-un articol anterior, că în motivarea lor, judecătorii Curții de Apel București au arătat hibele dosarului care au condus la decizia de achitare a Marianei Rarinca.
Nimeni nu poate accepta ca un om să fie acuzat pe nedrept, dosarul penal să nu conțină probe zdrobitor de clare, iar cel acuzat să stea în arest luni în șir, pentru ca, în final, să primească o decizie de achitare din partea judecătorilor. E corect, însă, să lași ca întreg lanțul procedural să fie parcurs pentru a vedea dacă una din verigile Justiției a greșit. Manipulările sau „nevinovatele” dezinformări din slabă documentare sau din neștiință nu înseamnă nici ca justitia noastră e controlată politic, nici că procurorii și judecătorii comit abuzuri, iar în pușcării zac numai nevinovați cu etichete de corupți.
Evident, pot fi și erori sau exces de zel în unele spețe, pe care trebuie să le amendăm argumentat, dar e o greșeală enormă să încercăm să acoperim cu vălul rușinii întreaga Justiție. Iar „Cazul Mariana Rarinca”, cu viciile și complexitatea lui, dovedește că asta se încearcă. Se scrie acum și se va dezbate aprins în următoarele zile despre faptul că instanța Curții de Apel a admis contestația în anulare a DNA într-o ședință cu ușile închise, fără citarea femeii care a stat închisă aproape șase luni înainte de a fi achitată de un alt complet al aceleiași Curți. Să recapitulăm puțin traseul dosarului.
Ne puteți urmări și pe Google News
Pe 21 mai, Mariana Rarinca, acuzată de șantaj la adresa Liviei Stanciu, președinta Înaltei Curți, a fost achitată de Curtea de Apel București. Hotărâre definitivă. DNA a făcut contestație și a cerut anularea deciziei, în data de 23 iulie. Curtea de Apel a admis, zilele trecute, Contestaţia și a stabilit ca termen ziua de 17 august. Ei bine, din acest moment este aprins fitilul și intervine o informație falsă prin care sunt atacați judecătorii noului complet.
Trebuie spus că, legat de procedura aplicată în cazul contestațiilor, exisă o Decizie a Curții Constituționale din 14 iulie 2015, prin care articolul 431, al.1 și art 459, al.2 au fost declarate neconstituționale. Articolele din vechiul Cod de procedură penală prevedeau că nu e necesară citarea părților la camera de consiliu, în etapa examinării admisibilităţii în principiu a contestaţiei în anulare. Imediat cum s-a anunțat că solicitarea DNA a fost admisă de Curtea de Apel, au fost voci care au acuzat completul că face jocul DNA, admițând redeschiderea dosarului Rarinca, și că la mijloc este și o gafă uluitoare deoarece femeia achitată nu a fost citată în camera de consiliu, așa cum a corectat Decizia CCR articolul 431 și 459.
Nimic mai fals, pentru că:
1.Deocamdată nu a fost publicată Decizia CCR în Monitorul Oficial. Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat, pentru „Evenimentul zilei” că: „Decizia Curţii Constituţionale devine obligatorie după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Până atunci, instanţele nu pot să facă altceva decât să aplice Codul de procedură penală aflat în vigoare. După publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei CCR, aplicarea textului de lege care a fost declarat neconstituţional este suspendată și textul se abrogă. Guvernul sau Parlamentul, după caz, au obligaţia să pună de acord legea cu Decizia CCR, în termen de 45 de zile de la publicare.”
2. Nu poate fi adevarată doar afirmația că judecătorii s-au grăbit să facă pe plac DNA. La fel de bine pot să mă gândesc că judecătorii de la CA șiau luat o marjă în apărarea vechii hotărâri, data de instituția lor. Dacă instanța din august va da o decizie favorabilă DNA și nu Marianei Rarinca (achitată tot de CA), aceasta din urmă va putea invoca în timpul procesului de contestație sau la CEDO lipsa de constituționalitate, proces inechitabil etc. Dar aceasta e doar o speculație, la fel cu cea de la care am pornit și care a vrut să stârnească iar un val de indignare la nivelul Justiției.
Singura necunoscută a acestui caz, în acest moment, este cea legată de motivele invocate de DNA și care au determinat Curtea de Apel să aprobe Contestația în anulare, adică revizuirea procesului.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
