Grupul celor opt state puternic industrializate (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Federaţia Rusă, Regatul Unit al Marii Britanii şi Statele Unite ale Americii) reprezintă mai degrabă un decor pentru oportunităţi foto, decât o reuniune menită să se încheie cu rezultate concrete, comentează ediţia electronică a publicaţiei USA Today.
Nu aceasta a fost ideea când reuniunea a fost lansată la jumătatea anilor '70 cu scopul de a soluţiona cele mai stringente probleme cu care se confruntă comunitatea internaţională. Sumiturile G8 suferă însă în prezent de reputaţia de a fi întâlniri în care se vorbeşte mult, dar se realizează puţin.
Mai mult, orice club select al puterilor globale care include Italia, o ţară cu un statut mediu, dar nu cuprinde China, o adevărată putere, are o problemă de credibilitate, adaugă USA Today.
"Consider procesul G8 un eşec total (...) Este o imagine a trecutului, dar nu a viitorului", a declarat Kishore Mahbubani, decanul Şcolii de Politici Publice Lee Kuan Yew din Singapore.
O serie de cirtici, printre care şi Mahbubani, susţin că noi puteri mondiale, precum China, care are o economie de 14 ori mai puternică decât în 1980, trebuie să se alăture clubului dacă G8 vrea să rămână o reuniune relevantă.
Anul trecut, în Germania, G8 a făcut un pas mic spre reformarea sa prin lansarea unui "dialog" cu statele cu economie în puternică ascensiune: China, India, Brazilia, Africa de Sud şi Mexic. Însă , acest demers nu indică un progres vizibil.
"Actualul format nu mai este sustenabil pentru mult timp", a declarat Antonio Patriota, ambasadorul brazilian la Washington.
Un studiu recent realizat în 16 state şi la care au participat 76 de oficiali guvernamentali şi experţi în politică externă relevă că 63% dintre cei chestionaţi susţin acordarea celor cinci state a statutului de ţări membre ale clubului G8. Doar opt procente dintre respectivii oficiali consideră că opinia publică priveşte G8 drept un club legitim.
CITIŢI ŞI:
Probleme globale şi proteste la G8 (10:45)
Recomandările noastre
