Roxana Bojariu, director departament schimbări climatice ANM, a confirmat faptul că şi în România vine o tendinţă de creştere a temperaturii, care vine inclusiv cu o tendinţă de creştere a frecvenţei şi intensităţii valurilor de căldură.

Grecia a cerut ajutorul Uniunii Europene pentru a lupta cu flăcările care, în unele locuri, s-au oprit abia pe plaje. În toată Grecia, focurile au cuprins vaste regiuni muntoase, unde pompierii n-au cum să ajungă pe jos. De acolo, coboară spre sate. În timpul zilei, focarele sunt ţinute sub control cu ajutorul elicopterelor şi avioanelor care fac sute de curse periculoase la joasă înălţime, cu turbulențe şi vizibilitate redusă din cauza fumului . Avioanele se alimentează direct din mare, fără să oprească motoarele sau să aterizeze. Vin, încarcă şi pleacă înapoi.

Deocamdată, în România, clima ne ocrotește de incendii majore

Roxana Bojariu – director departament schimbări climatice ANM: „Din păcate da, e adevărat că în cazul nostru factorul climatic încă nu e atât de determinant ca în Grecia”.

Întrebată dacă aşa ceva se poate întâmpla şi la noi, expertul a răspuns:  „Spun da, pentru că şi în România vine o tendinţă de creştere a temperaturii, care vine inclusiv cu o tendinţă de creştere a frecvenţei şi intensităţii valurilor de căldură, acelei perioade în care ai extreme de temperatură, care vin cu perioada de precipitații reduse.”

Anul acesta, un raport ONU intitulat „Cod roşu pentru umanitate” avertizează că nu mai există nicio regiune a planetei neafectată deja de schimbările climatice. Temperatura medie la nivel planetar a crescut în ultimii 70 de ani cu peste 1 grad.

Cât de nesemnificativ poate fi un grad în plus

Roxana Bojariu: „Nu înseamnă foarte mult pentru ca în spatele acestui 1 grad, care e o medie, pe toate lunile şi pe toate zonele din România se ascund de fapt modificări şi în statistica fenomenelor extreme. Nu se modifică doar media. Avem mai multe zile cu valuri de căldură, mai multe zile caniculare, mai multe nopţi tropicale. 1991-2020 faţă de perioada 1961-1990, numărul de zile caniculare în sud, acolo unde semnalul este cel mai puternic, a crescut cu până la 12 zile. Dacă acum, în acest sezon ni s-a părut că am avut o perioadă de 14 zile cu disconfort termic şi ni s-a părut o vară groaznică, gândiți-vă ce înseamnă vara, nu cu 12 zile, ci 40 de zile de disconfort termic.”

Jumătatea nordică tine de regiunea Europei Centrale şi de Vest, în care se află şi Germania, unde au avut loc inundațiile devastatoare din această vară. În această regiune cresc şansele de inundaţii.

Bogdan Antonescu – cercetător ştiinţific: „Transilvania, Moldova, vestul ţării, e posibil ca acum să avem regiuni care sunt mai mult expuse riscului de inundaţii. Precipitaţiile poate sunt de scurtă durată, dar cantităţile sunt destul de mari. La temperaturi probabil peste 40 de grade, dacă ne gândim la momentul în care temperatura medie globală creşte cu 1,5 grade, 2 grade.  „De exemplu, pentru sfârşitul secolului acesta, comparat cu sfârşitul secolului 20, ar putea să scadă pe lunile de vară cu până la 32%”, a explicat cercetătorul pentru echipa „România, te iubesc!”