Aleşii poporului care au probleme cu legea profită din plin de o hibă legislativă potrivit căreia demnitarii trebuie judecaţi de instanţa supremă. Când observă că se îngroaşă gluma şi sunt pe cale de a fi condamnaţi, demisionează din parlament şi dosarele lor sunt trimise automat la tribunal. Astfel, "gulerele albe" deputaţi sau senatori câştigă timp (uneori până la prescrierea faptelor) şi o cale de atac în plus. Dacă la instanţa supremă ei sunt judecaţi de trei şi apoi de cinci magistraţi, la tribunale au dreptul să facă recurs şi apel.
Cel mai recent caz îl priveşte pe fostul deputat PSD Mugurel Surupăceanu. Avocaţii săi au cerut judecătorilor de la instanţa supremă să mute dosarul la Tribunalul Gorj. Având în vedere că a demisionat din Parlament, Surupăceanu nu mai este demnitar şi trebuie judecat de o instanţă inferioară. Înalta Curte a decis mutarea procesului la Gorj, în condiţiile în care era aproape de final. Trei ani de judecată, 38 de termene şi aproape 60 de martori purtaţi pe drumuri s-au şters cu buretele după ce cauza a fost trimisă la Tribunalul Gorj, unde, cel mai probabil, procesul se va relua de la zero. Hârbul de 800.000 de lei Surupăceanu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, pe 25 mai 2009, alături de mai mulţi foşti directori de la Complexul Energetic Turceni, în legătură cu achiziţionarea, cu încălcarea prevederilor legale şi la un preţ supraevaluat, a unui utilaj nefolositor şi uzat. Tractorul forestier a costat 836.570 de lei, sumă pe care complexul energetic a plătit-o, fiind de patru ori mai mare decât preţul de import, inclusiv taxele şi comisioanele. Modelele lui Surupăceanu Tehnica lui Suripăceanu nu este nouă. De această anomalie legislativă a profitat şi Dan Voiculescu, Mihail Boldea şi alţi şase foşti sau actuali parlamentari. După 37 de termene de judecată, trei ani de tergiversări şi după o expertiză costisitoare, Dan Voiculescu demisionează din Senat şi cauza sa a fost transferată Tribunalului Bucureşti. Dacă în decembrie mogulul media va fi ales din nou în Parlament, dosarul său revine la instanţa supremă, dar la alţi judecători. În acest mod, prin plimbarea dosarului între instanţe, faptele de care este acuzat se prescriu. Voiculescu a fost trimis în judecată, de către procurorii DNA, în anul 2008, alături de fostul ministru al telecomunicaţiilor, Sorin Pantiş, şi alte 12 persoane. În acest dosar, Ministerul Agriculturii cere despăgubiri de 60 de milioane de euro. Dan Voiculescu este acuzat de procurorii anticorupţie că a cumpărat 3,6 de hectare de terenuri de Institutul de Cercetări Alimentare (ICA) la un preţ de 80 de ori mai mic decât cel real: 100.000 de euro în loc de aproape 8 milioane de euro, cât costă un teren din nordul Capitalei, lângă Lacul Băneasa şi DN1. Iftime s-ar fi făcut şi primar numai să scape de puşcărie Dragos Adrian Iftime a procedat la fel, după ce a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT la sfârşitul anului 2010. Acuzaţiile sunt dintre cele mai grave: evaziune fiscală şi spălare de bani. Fostul deputat PDL a folosit sute de facturi false emise de o societate din Grajduri, Iaşi. Prejudiciul a fost stabilit la jumătate de milion de euro. Iniţial, procesul s-a judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) având în vedere calitatea de parlamentar a acestuia. Pe 15 martie 2012, sub pretextul că vrea să candideze la primăria Vaslui, Iftime îşi dă demisia din Parlament şi, peste o lună, dosarul său este transferat la tribunalul din localitate. De atunci s-a mai amânat de şase ori pe diferite motive cum ar fi lipsa avocaţilor ori adeverinţe medicale care atestă împosibilitatea inculpaţilor de a se prezenta în faţa magistraţilor. Pandele se întoarce acasă Sorin Andi Pandele, deputat PDL de Argeş îşi doreşte o nouă candidatură. A fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie şi, potrivit unui punct din cele 12 criterii de integritate ale Alinţei România Dreaptă (ARD) nu se va califica, urmând să părăsească Parlamentul odată cu finalizarea mandatului. Drept consecinţă, cazul său se va muta la Tribunalul Argeş. Pandele a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, în iunie 2010, pentru că în perioada în care era director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Argeş ar fi luat mită, pentru a emite un titlu de proprietate fals, creând un prejudiciu de 530.497 de lei. La ÎCCJ a avut până în acest moment 26 de termene de judecată. Dacă ajunge la tribunal, cel mai probabil, dosarul va fi judecat de la început. Dosarul lui Păsat, pasat la Giurgiu Dan Păsat este deputat independent, fost liberal, fost democrat liberal. Se judecă de 20 de termene la ÎCCJ şi este acuzat de trei infracţiuni de şantaj. Păsat nu mai candidează, astfel încât, din decembrie, dosarul său va pleca către Judecătoria Giurgiu. El este trimis în judecată din primăvara lui 2011. Potrivit DNA, în perioada octombrie - noiembrie 2009, Păsat, sprijinit de Constantin Marin, i-a ameninţat verbal şi fizic, în mai multe rânduri, iar la data de 29 octombrie 2009, a exercitat acte de violenţă asupra a doi reprezentanţi ai firmei SC Agroclas SRL Teleorman, pentru a-i determina să semneze un contract de cesiune integrală a lucrărilor de aducţiune a apei din comuna Vărăşti, judeţul Giurgiu. Ridzi mai încearcă Procesul de corupţie al deputatei Monica Iacob Ridzi este abia la început. Acesta este şi motivul pentru care fostul ministru al Tineretului ţine cu orice preş să mai obţină un mandat de parlamentar, chiar şi sub umbrela PP-DD. Dacă este aleasă în Parlament, la momentul oportun (adică la ultimele termene de judecată) Ridzi poate demisiona din legislativ şi dosarul său de corupţie ajunge la o instanţă inferioară. Candidat de formă Deputatul liberal Florin Ţurcanu a demisionat din Parlament după ce, la alegerile din 10 iunie 2012, a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţen Botoşani. În ianuarie 2011 a fost trimis în judecată sub acuzaţia că ar fi săvârşit 19 falsuri intelectuale şi nouă fapte de uz de fals. Procurorii susţin că semnat o serie de hotărâri în care se consemna, în fals, că diferiţi membri ai PNL au fost excluşi din partid printr-o hotărâre a conducerii. Scopul urmărit a fost acela ca, în locul persoanelor alese în funcţia de consilier local sau judeţean, să ajungă alte persoane, agreate de Ţurcanu. După demisia din Parlament, dosarul şefului CJ a plecat după un an şi jumătate de la Înalta Curte, din faţa unui complet de trei judecători supremi, la Judecătoria Botoşani unde primeşte termen o dată pe lună.