A avut Nicolae Ceaușescu un frate geamăn? Cercetătorul CNSAS, istoricul Mădălin Hodor a făcut această afirmație în cadrul unui documentar difuzat de TVR dedicat relației dintre Securitate și Nicolae Ceaușescu. Spune acesta:

„Nicolae Ceaușescu a încercat efectiv să conducă așa cum a făcut și cu restul, și cu partidul și cu societatea, a încercat să-și impună membri ai clanului familiei în interiorul Securității. De exemplu fratele lui geamăn era unul dintre șefii efectivi ai Direcției de Informații Externe. Avea numele de cod Tovarășul Călin în unul din documentele DIE, cam tot ce făcea Direcția de Informații Externe. Tovarășul Călin își dădea avizul”.

Este o confuzie cel puțin ciudată pentru că Mădălin Hodor în calitate de istoric ar fi trebuit să știe măcar în mare istoria familiei Ceaușescu, mai ales că este specializat în istoria comunismului.

Primul născut al familiei Ceaușescu, Andruța și Licsandra au fost Niculina în 1914. Apoi din doi în doi ani s-au născut Marin, Nicolae (1918 – 1989), Maria, Florea, al doilea Nicolae zis și Nicu Andruța (1924 – 2000), Ilie, Elena, Ion și Constantin. Din cei zece copii au supraviețuit nouă, o performanță greu de realizat într-o societate în care îngrijirile medicale erau o raritate. În România începutului de secolul 20 un medic avea în grija peste 15.000 de săteni. Iar în satul Scornicești, jud. Olt nu există nici un dispensar, cel mai apropiat cadru medical fiind agentul sanitar din Centrul de Plasă Potcoava.

Nicolae Ceaușescu, cel care avea să conducă România timp de 24 de ani s-a născut în data de 23 ianuarie 1918, numai că a fost înregistrat la Registrul Stării Civile pentru Nașteri trei zile mai târziu. Documentul oficial precizează următoarele:

„În ziua de 23 ale curente luni, la orele douăsprezece amiazi s-a născut la casa părinților sei din comuna Scornicești jud. Olt, un copil de sex bărbătesc căruia i s-a dat prenumele Nicolae, numele de familie fiind Andruța Ceaușescu, fiu al dlui Andruța Ceaușescu de ani două zeci și cinci de profesie agricultor, domiciliat în comuna Scornicești și al Licsandra Ceaușescu, născută Florea D. Militarul de ani două zeci și patru”.

În ciuda certificatului de naștere Nicolae Ceaușescu avea să-și treacă în toate autobiografiile ziua de 26 ianuarie ca dată a nașterii sale, evitând sărbătorirea Unirii Moldovei cu Țara Românească.

De unde apare această confuzie menționată de istoricul Mădălin Hodor? De la faptul că în 1924 se naște un alt băiat în familia Ceaușescu care este botezat tot Nicolae. Odată cu celebritatea celui care avea să conducă România, celui de-al doilea Nicolae i se va spune după numele tatălui Andruța.

Mulți cercetători istoriei s-au întrebat de ce au existat în familia Ceaușescu doi băieți cu același nume. Lavinia Betea, una dintre cele mai experimentate cercetătoare a istoriei comunismului susține că potrivit tradiției epocii, copilul lua numele tatălui sau al nașului. Un anume Nicolae Alexandru a fost Nașul lui Nicolae Ceaușescu. De la numele său a fost botezată și prima născută a familiei Ceaușescu – Niculina, dar și cel de-al șaselea copil rebotezat Andruța după ce primul Nicolae a ajuns celebru.

O altă variantă este aceea că tatăl lui Nicolae Ceaușescu beat sau tont n-a ținut minte că mai are acasă un băiat pe nume Nicolae și a dat și celuilalt același nume.

Ambele variante sunt posibile, în viața satului din România începutului de secol 20 nefiind o mare problemă cum îl chema pe copil, ci cum i se spunea. Arareori ajungea un copil de țăran să părăsească satul, și era aproape imposibil ca toți să plece de acasă și să ajungă oameni mari la oraș. Ceea ce este însă clar este că Nicolae Ceaușescu, născut în 1918 semăna leit cu Nicolae Andruța Ceaușescu, născut în 1924. Sau invers.

De aici a plecat și legenda fratele geamăn al fostului secretar general al Partidului Comunist Român și președintele României comuniste. O legendă care trebuie explicată de fiecare dată pentru că întotdeauna mai apare câte un istoric grăbit care înainte să vorbească uită să citească.

Nicolae Andruta Ceaușescu, fost șef al Școlii de Securitate de la Băneasa până în zilele Revolutiei, a prezentat el o versiune scurtă a biografiei, în fața Comisiei Senatoriale de anchetă a evenimentelor din decembrie 1989.

“La 16 ani, în 1940 am venit la Bucuresti, am dat examen la o școală de tehnica auto, am luat toate examenele, dar n-am putut sări o bară și m-au picat. Apoi am deschis un birt, apoi am făcut armata, m-am dus la cumnatul fratelui meu, Petrescu Gheorghe, care era ofițer, am vorbit și cu Nicolae: m-au trimes în Scornicești, să facem colectiv și apoi mă iau în scoala militară. M-am dus la regionala de partid, am făcut organizația de partid la Scornicești și în toamna lui 1950 am terminat de făcut CAP-ul. În 51 m-am căsătorit, dar consiliul n-a mai vrut să meargă la munca cu mine, am făcut adunare generala, s-a reorganizat organizația de partid. Am rămas în afara partidului. M-am dus la Pitesti. Apoi am venit în București strungar la IAR pina în 1958, cind m-am dus la fratele meu, Marin.

M-a primit Pirvulescu, mi-au restituit carnetul de partid cu vechimea din 1945, m-au făcut ofițer de Militie, instructor la direcția politica. Ceausescu era la sanatoriu de 6 luni, M-au dat la Capitala, stateam intr-o locuinta cu Adela și Gogu (Gheorghe) Petrescu. Adela nu sția carte, era analfabeta. Cumnatul Gogu venea beat, o batea pe Adela, m-am dus dupa o bataie să le spun cazul lui Nicu și Elena. Am fost transferat ca inspector de cadre la capitala (M.I.), apoi loctiitor politic, la batalionul de circulatie. în 1963 am fost trimis la Stefan Gheorghiu, dupa 3 ani am terminat, apoi m-au luat la Direcția de Informatii Externe, tot ca lucrator de cadre în 1978, cind a tradat Pacepa. I-au arestat pe toti, a venit Postelnicu și m-am dus la Nicolae, pentru ca și pe mine m-au tinut arestat trei zile. Nicolae a spus să nu mai vin pe acolo la el, ca “toți ați tradat”. De atunci nu m-am mai intilnit cu el. Din 1978, noiembrie, și pina cind am fost arestat, am fost seful scolii de ofițeri de securitate de la Baneasa. Am 2 copii”.