În Franţa are loc, duminică, cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale catalogate de mulţi analişti politici drept cele mai importante din ultimele decenii, de rezultatul lor depinzând probabil nu doar viitorul Franţei, ci chiar al Uniunii Europene.

Aparent, totul indică o victorie clară a centristului pro-european Emmanuel Macron, care ar depăşi-o categoric pe contracandidata extremei drepe, Marine Le Pen. Dar cărţile nu sunt jucate, Marine Le Pen mizând, după unele păreri, mai ales pe a absenteism.  În plus, chiar dacă va pierde cursa pentru Elysee, Le Pen ştie că un scor bun i-ar da partidului său extremist un impuls pentru alegerile legislative de luna viitoare.

Emmanuel Macron, 39 de ani, fost bancher de investiţii şi ex-ministru al Economiei în mandatul preşedintelui François Hollande, sosit în frunte după primul tur, este dat favorit detaşat în ultimele sondaje care îl creditează ca având între 61,5 şi 63% din voturi comparativ cu 37-38,5% cât ar întruni rivala sa în vârstă de 48 de ani.

Dar votul surpriză în favoarea Brexit în Regatul Unit sau victoria neaşteptată a lui Donald Trump în Statele Unite îndeamnă la prudenţă vizavi de anchetele de opinie care întâmpină dificultăţi în Franţa în măsurarea efectului posibil al "votului alb" şi a absenteismului la vot.

Cei doi pretendenţi dau asigurări că reprezintă înnoirea clasei politice, dar unul apără liberul schimb şi vrea aprofundarea integrării europene, în timp ce celălalt denunţă "globalizarea sălbatică" şi imigraţia şi doreşte un "protecţionism inteligent", arată AFP.

Participarea de duminica aceasta ar putea fi slabă: doar 68% din persoanele chestionate spun că sunt sigure că vor merge să voteze, în condiţiile în care pentru prima oară în ultimii aproape 60 de ani cele două mari partide tradiţionale, de stânga - Partidul Socialist şi de dreapta - Republicanii, sunt în afara celui de-al doilea tur prezidenţial. Iar la extrema stânga, unii refuză să aleagă "între ciumă şi holeră".

Cei doi candidaţi vor vota în nordul Franţei, Macron, în staţiunea balneară Touquet, iar Le Pen, în fieful său Henin-Beaumont.

Campania s-a încheiat vineri în confuzie după difuzarea a mii de documente ale campaniei lui Emmanuel Macron, piratate şi prezentate online, o operaţiune calificată imediat de către echipa candidatului ca una de "destabilizare".

Preşedintele francez, François Hollande, a dat asigurări sâmbătă că atacul informatic masiv asupra unor documente ale echipei de campanie a candidatului de centru Emmanuel Macron, publicate chiar înainte de turul al doilea al alegerilor prezidenţiale de duminică, nu va rămâne 'fără răspuns'.

"Ştiam că existau aceste riscuri în timpul campaniei prezidenţiale, pentru că s-a întâmplat şi în alte părţi. Nimic nu va rămâne fără răspuns", a declarat el pentru AFP.

Comisia naţională de control privind campania prezidenţială, care s-a reunit sâmbătă dimineaţă, a recomandat instituţiilor media "să dea dovadă de responsabilitate şi să nu transmită aceste materiale, pentru a nu afecta sinceritatea scrutinului".

Aproximativ 47,5 milioane de francezi sunt chemaţi la urne începând de la ora 6,00 GMT până la ora 17,00 GMT (chiar 18,00 GMT la Paris şi în unele mari oraşe), sub măsuri de înaltă securitate: peste 50.000 de poliţişti, jandarmi şi militari sunt desfăşuraţi pentru a asigura securitatea scrutinului.

Franţa, care trăieşte din 2015 sub regimul stării de urgenţă, a scăpat poate dintr-un nou atentat islamist odată cu arestarea în noaptea de joi spre vineri a unui fost militar de 34 de ani, convertit la islam şi jurând supunere faţă de gruparea jihadistă Stat Islamic (SI). El a fost reţinut în proximitatea unei baze militare din Evreux, la o sută de kilometri nord-vest de Paris, cu arme ascunse în apropiere.

Pe 20 aprilie, cu trei zile înaintea primul tur al alegerilor prezidenţiale, un poliţist a fost ucis pe artera pariziană Champs-Elysees. Atacul a fost revendicat de SI, grupare aflată la originea majorităţii atentatelor care au făcut 239 de morţi în Franţa din ianuarie 2015.