Cu două luni înainte să primească premiul Nobel pentru pace , premierul etiopian i-a trimis o lungă scrisoare „Excelenței sale” Emmanuel Macron, președintele Franței. În această scrisoare, datată 22 iulie 2019, premierul Etiopiei, Abiy Ahmed, a cerut Franței ajutor militar.

Mai exact, „să consolideze Forțele Aeriene etiopiene”, furnizându-le, pe credit, un arsenal sofisticat și detaliat de ministrul etiopian pe trei pagini.

Lista conține: 12 avioane de luptă (Rafale și Mirage 2000), 18 elicoptere și 2 avioane de transport militar fabricate de Airbus, 10 drone de asalt fabricate de Dassault, sisteme de bruiaj electronic și, încă mai surprinzător, 30 de rachete M51 cu o rază de acțiune de peste 6.000 de kilometri … și focoase nucleare!

O cerere cel puțin extravagantă și ilegală, dat fiind faptul că Franța și Etiopia au semnat un tratat de neproliferare nucleară.

Pentru restul, Franța a avizat cu siguranță un nou parteneriat de apărare în martie 2019, dar nimeni nu se aștepta la un astfel de apetit militar, oficializat atât de repede din partea uneia din cele mai sărace țări de pe planetă.

Dacă ne referim la prețurile de vânzare ale contractelor similare anterioare, factura ar putea depăși 4 miliarde de euro.

Aflat în vizită la Addis Ababa, în primăvara anului trecut, obiectivul lui Emmanuel Macron a fost dezvoltarea comerțului acaparat astăzi de China și dezvoltarea forțelor navale (care au dispărut după despărțirea și independența Eritreei ), scrie Le Point.

„Această cooperare cu Franța nu este pe termen scurt, este strategică, este veche și poate merge mult dincolo de forțele navale „, a anunțat atunci Abiy Ahmed. Dacă fostul militar devenit între timp prim ministru visează la aceleași rachete ca cele ale submarinelor nucleare franceze, țara sa nu are însă acces la Marea Roșie din 1993.

După cum sugerează lista sa de „cumpărături”, prioritatea lui Abiy Ahmed este în primul rând să restabilească blazonul forțelor sale aeriene, aflate la capătul „puterilor” și vechi „de 90 de ani”.

Liderul Africii de Est

Pe plan internațional, leadership-ul lui Abiy impresionează. La un an de la acordul de pace semnat cu dușmanul eritrean , premierul Etiopiei a apărut ca un mediator în Sudan pentru a facilita tranziția democratică aflată în curs.

Dar, în regiune, nu toată lumea privește favorabil această renaștere geopolitică.

Egiptul în special este îngrijorat de faptul că Etiopia dorește să finalizeze cât mai repede viitorul baraj „Renașterea”, un proiect faraonic, fără să-și facă griji pentru consecințele dramatice asupra debitului Nilului care irigă 90% din terenurile egiptene.

În plină criză diplomatică, premierul etiopian a declarat, în octombrie,: „dacă vom intra în război, putem mobiliza milioane de oameni pentru apărarea barajului”.

În urma medierii americane, la începutul lunii noiembrie, tensiunile au scăzut, dar disputa este departe de a fi rezolvată.

Oficial, Franța refuză să se implice în această problemă spinoasă, mai ales că a încheiat un parteneriat strategic cu Egiptul preșintelui Al-Sissi, unul dinb principalii cumpărători de armament francez, începând cu 2014.

Însă avioane franceze Rafale care vor purta steag etiopian ar putea gripa această relație franco-egipteană.

În modernizarea aviației sale, „Etiopia dorește să-și reafirme statutul de putere regională, față de vecinii săi precum Kenya și Egiptul sau Somalia, afirmă observatorii.

Aceste ambiții militare nu sunt contradictorii cu imaginea Etiopiei de țară stabilizatoare regională, întrucât, echipându-se cu un arsenal militar, Etiopia își consolidează credibilitatea în regiune ca gardian local al păcii.

Și ca protecție împotriva mișcărilor jihadiste prezente în Cornul Africii.
Soldații etiopieni sunt deja implicați în mai multe misiuni de menținere a păcii în Somalia, Sudan și Sudanul de Sud.

În zonele în care organizațiile internaționale tind tot mai mult să-și delege intervențiile către actori locali, Etiopia intenționează să adapteze armata la viitoarele operațiuni ca forță motrice regională de intervenții comune în cadrul Organizației Națiunilor Unite. Etiopia se îndreaptă și către SUA, Rusia și Italia pentru a-și consolida arsenalul militar.

Însă Etiopia este în incapacitate să-și gestioneze tensiunile interne. Anul trecut, 86 de persoane au fost ucise în manifestațiile de amploare organizate la apelul unui opozant politic.

Analiștii apreciază că o restructurare globală a sectorului militar ar favoriza o rezolvare violentă și autoritată a actualei crize din țară. Pe de altă parte, este capabilă Etiopia să plătească armele cerute Franței, în condițiile unei datorii publice de 61% și în condițiile în care această țară cu 110 milioane de locuitori acumulează deja împrumuturi străine?

Între 2006 și 2015, China a împrumutat Etiopia cu 13 miliarde de dolari în schimbul licențării proiectelor de investiții.

În iunie 2018, banca centrală etiopiană a primit un miliard de dolari de la Emiratele Arabe Unite.

Alte două miliarde de dolari din EAU vor finanța, de asemenea, investițiile în Etiopia, văzute de prințul moștenitor din Abu Dhabi, Mohammed Ben Zayed, ca un pivot al politicii sale de expansiune și influență în Africa.

Te-ar putea interesa și: