Niciun mușchi al feței, niciun zâmbet, nici măcar un gest spontan n-a trădat vreodată, în ultimii ani, ținuta sobră a Regelui Mihai. Privindu-l, chiar urmărindu-l cu atenție, nu ți-ai putea închipui că acest principe și rege al României - monument viu al aristocrației europene - a jucat odată bâza, a luat lecții de spadă, echipat în pantaloni scurți și maiou cu dungi, a cărat saci cu scrisori sau că s-a prins în horă pe plaiurile Moldovei. Și, totuși, fotografiile din aceste pagini depun mărturie în acest sens, oferindu-ne imaginea unui principe moștenitor școlit în mijlocul poporului pe care avea să-l păstorească
„Am avut tată când aveam mai mare nevoie de mamă și am avut mamă atunci când aveam nevoie de tată”, REGELE MIHAI
1933, Eforie Nord. Princepele Moștenitor (stângaci), în maiou cu dungi FOTOGRAFII: ARHIVA RADION CHIABURU
Radion Chiaburu și Principele Moștenitor Mihai, cu Trenul Regal în lecția de sinteză din Țara Hațegului (10-21 iunie 1935)
Mihai I, fiul regelui Carol al II-lea și al reginei Elena, a fost, la rândul lui, rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947
În vara anului 1933, Lacul Sf. Ana, jucând bâza. Principele Moștenitor este cel cu palma la ochi, iar Regele Carol al II-lea observă jocul
Orar de elev-principe
Pentru Principele Moștenitor, ziua de școală începea cu gimnastica de dimineață, de la 7:00 la 7:30. Orele de curs durau de la 8:00 la 12:50. La 10:00 era pauză de masă. Seara, de la 16:00 la 18:00, Principele își pregătea lecțiile împreună cu elevul de serviciu, asistați de un profesor.
Cu ambarcațiunea cu motor pe Lacul Herăstrău, însoțiți de viceamiralul Preda Fundățeanu
Elevii palatini alături de elevi ai Liceului Militar de la Mânăstirea Dealu. Primul trimestru la Castelul Peleș, clasa a II-a, în toamna anului 1933
8 iunie 1935, celebrarea „Restaurației” pe câmpul de la Cotroceni. În primul rând: Principele Moștenitor Mihai, Dan Mavrus, Radion Chiaburu, Gheorghe Grămadă
În garajul Palatului Regal. Principele Moștenitor conduce motocicleta cu ataș
Istoria albumului foto ascuns de comuniști
Volumul „La școală cu Regele Mihai. Povestea Clasei Palatine” (foto), realizat de Tudor Vișan-Miu (student la Facultatea de Istorie - Universitatea din București) și apărut recent la Editura Corint (Colecția Istorie cu blazon), conține ilustrații din Arhiva Radion Chiaburu, fost coleg de clasă cu Regele Mihai. Fotografiile acestei colecții rare, datate în perioada 1933-1937, au o istorie aparte. Strânse într-un album învelit în piele de Córdoba, acestea au fost păstrate, din 1937, în casa părintească a lui Radion Chiaburu, din satul Peciște. Odată cu refugiul familiei (1944) pe Domeniile Regale Segarcea, albumul a fost ținut ascuns și păstrat cu mare grijă până în 1989, când declinul comunismului a permis valorificarea acestor documente. Autorii peliculelor sunt Iosif Berman, fotograful Casei Regale, Radion Chiaburu și însuși Regele Mihai.
Coleg de clasă cu copii de țărani
Cum a apărut ideea Școlii Palatine? Interesat să-și instruiască fiul în armonie cu valorile culturale românești, Carol al IIlea decide, în 1932, înființarea unei unități de învățământ din care să facă parte elevi aleși cu grijă, din toate colțurile României Mari. Nu lipsesc fiii unor ofițeri superiori, ai unor intelectuali de marcă, dar nici feciorii de țărani, mecanici de locomotivă sau factori poștali rurali. Cum erau selectați acești copii? „S-a avut în vedere să fi intrat cu media 10 la admiterea în liceu, să fie bine înzestrați mental și perfect sănătoși, să aibă o înfățișare plăcută și să prezinte o influență benefică asupra Principelui Moștenitor”, notează Tudor Vișan- Miu, autorul volumului „La școală cu Regele Mihai. Povestea Clasei Palatine”. De remarcat că profesorii, recrutați mai ales din învățământul secundar, activau sub atenta supraveghere a lui Dimitrie Gusti, ministrul Instrucțiunii Publice din acea vreme.
Cu hora, într-un sat din nordul Moldovei
Crăciunul anului 1936, piesa „Irozii” de Victor Ion Popa: Principele Moștenitor este ciobanul