Gianu Bucurescu a cumpărat de la Primărie un apartament de 200 metri pătraţi, cu 10.000 de euro. Fostul proprietar e purtat prin tribunale.
Fostul şef al Securităţii Bucureşti, Gianu Bucurescu, refuză să părăsească locuinţa naţionalizată pe care o ocupă din 1995. A închiriat- o în acelaşi an de la o societate a Primăriei Bucureşti şi, după câteva luni, a făcut cerere de cumpărare. Un apartament situat în centrul Capitalei, cu o suprafaţă utilă de 197 metri pătraţi, a fost cumpărat de fostul securist în 1996 cu 34 milioane de lei, adică aproximativ 10.000 de dolari.
Proprietate de vis
Apartamentul de pe strada Intrarea Armaşului, în apropiere de Piaţa Lahovari, are cinci camere, vestibul, două balcoane, oficiu, două camere de serviciu, pivniţă şi garaj. În vara anului 2006, Radu Prassa a solicitat instanţei retrocedarea apartamentului care a aparţinut bunicului său, nepotul fiind singurul moştenitor. O cerere anterioară a fost făcută şi de mama acestuia, Florica Prassa. A murit, aşteptând un răspuns din partea Primăriei Bucureşti.
În cererea de chemare în judecată, nepotul lăsat fără moştenire arată că Bucurescu a cumpărat casa de la Primaria Municipiului Bucureşti, cunoscând faptul că imobilul a intrat în posesia statului fără titlu valabil şi că bunul avea o valoare subevaluată.
Aşteaptă să intre în casă de 61 de ani
Într-adevăr, proprietatea a ajuns la stat în baza sinistrului decret 92 din 1950, când mii de case au fost confiscate foştilor proprietari "pentru a lua din mâna exploatatorilor un important mijloc de exploatare".
La poziţia 5.826, Prassa Gheorghe figurează cu cinci apartamente naţionalizate în Bucureşti şi unul în Câmpulung ( Moldovenesc începând din 1950).
După 61 de ani, Radu Prassa nu poate intra propria casa din cauza unui securist care s-a făcut proprietar peste ea şi o ocupă de 16 ani. Imobilul a fost ridicat pe cei 287 metri pătraţi cumpăraţi în 1935 de Gheorghe Prassa de la Scarlat Callimachi, descendent al familiei boiereşti cu acelaşi nume.
Vânzare accelerată
Pe 25 ianuarie 1995, Primăria Bucureşti, prin reprezentantul Herăstrău Nord, Gheorghe Şomănescu, semna un contract de închiriere cu Gianu Bucurescu şi soţia sa, pentru locuinţa din Intrarea Armaşului, situată în imediata apropiere a Pieţei Lahovari. Zece luni mai târziu, fostul şef al securităţii Bucureşti făcea o cerere de cumpărare a imobilului către Primăria Bucureşti. În mai puţin de un an, pe 25 septembrie 1996, Primăria şi Bucurescu semnau contractul de vânzare - cumpărare. Suma convenită a fost de 34.478.894 de lei pentru apartament şi 4.056.143 de lei pentru garaj.
"Se intabulează dreptul de proprietate în favoarea lui Bucurescu Gianu, asupra P1/1 cu titlu de cumpărare", se arată în contractul de vânzare-cumpărare încheiat între Herăstrău Nord SA şi fostul securist.
Urmaşii foştilor proprietari au notificat Primăria pe 9 iulie 1996 şi au cerut despăgubiri, potrivit legii aflate atunci în vigoare. Cu toate acestea, chiar dacă apartamentul era revendicat, Primăria l-a vândut generalului de securitate.
Cereri fără răspuns
În apărarea sa, Bucurescu a arătat judecătorilor că urmaşii foştilor proprietari au cerut despăgubiri de la Primărie pentru apartamentele confiscate în 1950. Lucru adevărat, numai că Primăria nu le-a dat niciun răspuns. Acesta a fost şi motivul pentru care Prassa a câştigat, în primă fază, dreptul de a reintra în posesia apartamentului. Dosarul a ajuns la tribunal, după ce Bucurescu s-a arătat nemulţumit de sentinţă. Aici, încearcă să tragă de timp şi cere rejudecarea dosarului, arătând că instanţa de sector nu trebuia să se ocupe de acest caz, având în vedere că valoarea apartamentului este mai mare de 500.000 de lei. A uitat că în 1996 a plătit aproape 10.000 de dolari pentru el.
Decizii controversate
Potrivit avocatului Nicolae Călinescu, Bucurescu nu s-a prezentat niciodată la proces şi aşteaptă o decizie favorabilă a instanţei, chiar dacă nu există o practică unitară a instanţelor în chestiunea retrocedărilor. "Statul a înstrăinat un imobil fără a avea un titlu de proprietate. Instanţele compară data titlurilor de proprietate. Cele mai vechi au, de regulă, câştig de cauză", a declarat, pentru "Evenimentul Zilei", Călinescu.
Nu vrea să comenteze
Bucurescu s-a arătat zgârcit în a da detalii despre cazul său. El susţine că, în momentul în care a cumpărat apartamentul, acesta nu era revendicat, iar pentru alte detalii ne-a recomandat să ne adresăm instituţiilor abilitate.
"Imobilul nu era revendicat când l-am cumpărat eu. Este o acţiune în curs, să nu mai vorbim despre asta, mergeţi şi vă adresaţi instituţiilor abilitate", a comentat scurt, pentru "Evenimentul Zilei", Gianu Bucurescu.
Dreptate tipic românească
De cealaltă parte, Radu Prassa este un inginer proiectant ieşit la pensie şi i s-a amputat un picior în urma unei boli incurabile. Din cele cinci apartamente naţionalizate de stat de la bunicul său a recuperat doar unul singur. Legislaţia ambiguă, interesele potentaţilor zilei, vânzările succesive sau modificările făcute în interiorul imobilului de vremelnicii chiriaşi au împiedicat obţinerea în totalitate a imobilului. 5 apartamente au confiscat comuniştii de la Gheorghe Prassa
PROFIL
Gianu Bucurescu
- În vârstă de 77 de ani, Bucurescu a fost încadrat în Securitate în 1954, fiind responsabil 30 de ani de pregătirea cadrelor.
- În 1985 a fost numit şef al Securităţii Bucureşti, apoi, din martie 1989, adjunct al şefului Departamentului Securităţii Statului.
- În decembrie 1989 a fost arestat pentru câteva zile la ordinul generalului Nicolae Militaru.
- Acelaşi Bucurescu a fost responsabil de securitatea mitingului de pe 21 decembrie 1989 din Bucureşti.
- Fostul securist a mai făcut parte din cei 37 de ofiţeri superiori care au organizat operaţiuneo "Orient-89", care a organizat vizita lui Nicolae Ceauşescu în Iran, în timpul evenimentelor de la Timişoara.
- Numele lui Bucurescu apare şi în dosarul de urmărire a lui N. Steinhardt, deplasările acestuia de la Rohia la Bucureşti fiind monitorizate din ordinul securistului care ocupă astăzi casa altuia.
- A ieşit la pensie pe 6 ianuarie 1990, cu gradul de general maior.