Fosilele „bestiei terorii”, descoperite în Groenlanda, au o vechime de peste 500 de milioane de ani

Fosilele „bestiei terorii” descoperite în Groenlanda au o vechime de peste 500 de milioane de ani. Sursa foto livescience bivalve marine, au fost principala pradă a viermilor. Cercetătorii au descoperit un vierme fosil care încă avea un Isoxys în maxilar, potrivit oamenilor de știință. Isoxys erau „foarte răspândite la Sirius Passet și aveau spini protectori lungi, îndreptați atât în față, cât și în spate”, pentru a evita să fie mâncați, a declarat coautorul studiului Morten Lunde Nielsen, un fost doctorand de la Bristol. „Cu toate acestea, este clar că nu au reușit în totalitate să evite această soartă, deoarece Timorebestia i-a prădat în cantități mari”. Bombardând cu electroni eșantioane de T. koprii, oamenii de știință au descoperit ganglionul ventral de pe burta lor. Viermii cu săgeți, sau chaetognaths, sunt singurii viermi marini cu acest fascicul nervos, care probabil le controla mușchii locomotori. Autorii studiului au concluzionat că T. koprii sunt rude îndepărtate ale chaetognatelor moderne. Amplasarea maxilarului distinge acești viermi antici de chaetognatele vii. Potrivit paleobiologului Luke Parry de la Universitatea Oxford, „Astăzi, chaetognatele au peri amenințători în exteriorul capului pentru a prinde prada, în timp ce Timorebestia are fălcile în interiorul capului”. „Timorebestia și alte fosile ca aceasta oferă. Su

Fosilele frumos conservate arată că un vierme marin numit „bestia terorii”, care avea o falcă uriașă, a dominat mările în urmă cu peste 500 de milioane de ani.

În nordul Groenlandei, oamenii de știință au găsit fosilele viermilor Timorebestia koprii, sau „bestia terorii”, și le-au descris într-un studiu Science Advances publicat miercuri (3 ianuarie). Acest prădător cambrian timpuriu (acum 541 de milioane până la 485,4 milioane de ani) avea antene lungi și un rând de aripioare pe fiecare parte. Potrivit studiului, putea crește până la 30 de centimetri, ceea ce îl făcea unul dintre cele mai mari animale înotătoare din epoca sa.

Au fost găsite fosilele viermilor Timorebestia

„Timorebestia erau giganți ai timpului lor și ar fi fost aproape de vârful lanțului trofic”, a declarat paleontologul Jakob Vinther de la Universitatea Bristol. „Acest lucru îl face echivalent ca importanță cu unele dintre carnivorele de top din oceanele moderne, cum ar fi rechinii și focile, în perioada cambriană”.

Fosilele „bestiei terorii” descoperite în Groenlanda au o vechime de peste 500 de milioane de ani. Sursa foto: arhivă EVZ

Unele mostre de Timorebestia găsite în formațiunea Sirius Passet din Groenlanda au fost suficient de bine conservate pentru ca oamenii de știință să analizeze sistemul digestiv al viermilor pentru a determina ce au mâncat înainte de a muri. Isoxys, artropode cambriene bivalve marine, au fost principala pradă a viermilor. Cercetătorii au descoperit un vierme fosil care încă avea un Isoxys în maxilar, potrivit oamenilor de știință.

Orașul care riscă să fie primul distrus, în cazul unui război nuclear

Preotul Emil Cărămizaru spune de ce Iisus Hristos apare trist în icoana de Florii

Ce mânca Timorebestia

Isoxys erau „foarte răspândite la Sirius Passet și aveau spini protectori lungi, îndreptați atât în față, cât și în spate”, pentru a evita să fie mâncați, a declarat coautorul studiului Morten Lunde Nielsen, un fost doctorand de la Bristol. „Cu toate acestea, este clar că nu au reușit în totalitate să evite această soartă, deoarece Timorebestia i-a prădat în cantități mari”.

Fosilele „bestiei terorii” descoperite în Groenlanda au o vechime de peste 500 de milioane de ani. Sursa foto: arhivă EvZ

Ce spun oamenii de știință

Bombardând cu electroni eșantioane de T. koprii, oamenii de știință au descoperit ganglionul ventral de pe burta lor. Viermii cu săgeți, sau chaetognaths, sunt singurii viermi marini cu acest fascicul nervos, care probabil le controla mușchii locomotori. Autorii studiului au concluzionat că T. koprii sunt rude îndepărtate ale chaetognatelor moderne. Amplasarea maxilarului distinge acești viermi antici de chaetognatele vii.

Potrivit paleobiologului Luke Parry de la Universitatea Oxford, „Astăzi, chaetognatele au peri amenințători în exteriorul capului pentru a prinde prada, în timp ce Timorebestia are fălcile în interiorul capului”. „Timorebestia și alte fosile ca aceasta oferă legături între organisme strâns înrudite care astăzi arată foarte diferit.”, potrivit livescience.