Patronat interesat doar de promovarea propriilor interese, lipsa de investiții în jurnalismul de calitate, profesionalism alterat de așa-numita medie socială care pune accent pe informație comprimată și efectele crizei economice recente care, forțând reduceri de costuri, au limitat drastic activitatea jurnalistică - acestea sunt în linii mari problemele cu care se confruntă presa din regiune, reliefate la Forumul Presei Balcanice organizat de guvernul turc în orașul Bursa la începutul acestei luni.
„Este comun aproape întregii prese din Balcani ca patronii să nu aibă nicio legătura cu industria media. Găsim printre ei politicieni, moguli și magnați din diferite domenii, unii cu un trecut dubios, iar exemplele pot continua. În majoritatea cazurilor, aceștia sunt interesați doar de promovarea celorlalte afaceri ale lor, prin asta abuzând practic de instrumentul media pe care îl dețin. Avem nevoie în Balcani de exemplul german – patroni care se ocupă doar de afaceri în domeniul media”, a declarat pentru EVZ Darijan Kosir, fost director al televiziunii publice din Slovenia, în prezent șeful departamentului de comunicare al guvernului de la Ljubljana. O astfel de preocupare a patronilor explică şi lipsa de investiții. „Avem nevoie de manageri și patroni care să înțeleagă natura acestui domeniu de activitate, să investească bani în jurnalismul de investigații și în articole cu efecte pe termen lung, și nu doar în povești despre celebrități și crime. Din acest motiv, lipsa de resurse i-a determinat pe mulți jurnaliști, de exemplu, să urmărească o conferință de presă din redacție, la televizor, și să nu mai iasă pe teren”, a adăugat acesta. O altă problemă este efectul pe care evoluția și promovarea în egală măsură a așa-numitei „media socială” îl au asupra presei clasice. „S-a creat astfel impresia că întreaga activitate jurnalistică trebuie să fie scurtă și rapidă. Totul să fie publicat într-o secundă. În consecință, jurnaliștii au încetat să își mai dedice timpul investigațiilor care altădată cereau mult timp și efort pentru că au impresia că munca lor nu mai este răsplătită și că este mai productiv să fii expeditiv”, a mai subliniat Kosir. Și astfel, centrat pe știri scurte, jurnalistul a uitat, de exemplu, să mai pună întrebări relevante politicianului, de unde ne punem întrebarea cât profesionalism mai este în presa balcanică, a mai precizat expertul. Nevoia de legi europene Pentru a ajuta presa să depășească o parte din aceste probleme, autoritățile trebuie să adopte o legislație adecvată. În unele țări, statul fie a vrut să reglementeze totul, fie nimic. Ideal ar fi ca guvernele din Balcani să ia exemplul legilor din țările vest-europene cărora să le adauge prevederi în concordanță cu realitățile locale, a conchis jurnalistul sloven. Participanţii la forumul desfăşurat la Bursa, 150 de jurnaliști și experți din 12 țări din regiune, au mai discutat despre rolul media în stabilitatea şi securitatea regională, dar şi despre relaţia mass-media cu instituţiile internaţionale şi raportarea la iniţiativele regionale de pace. Evenimentul a fost organizat de Directoratul General pentru Presă şi Informaţii din subordinea premierului turc Recep Tayyip Erdogan şi de Centrul de Cercetări Strategice al ministerului de Externe de la Ankara. Concluziile forumului reunite sub forma unei declaraţii finale menţionează idealul comun al unei regiuni paşnice şi promovarea unui mediu de toleranţă interculturală. Forumul s-a încheiat cu o declaraţie comună care "afirmă importanţa libertăţii presei". Totodată, organizatorii forumului şi-au propus realizarea unui studiu comun pentru susţinerea organizării unei platforme comune a mass-media din regiune în vederea unei mai bune comunicări.
Recomandările noastre
