Forumul Capital Top Angajatori. Ce spun specialiștii despre deficitul de forță de muncă din România și cum sunt ajutați antreprenorii de către Uniune Națională a Patronatului Român.

Roxana Mircea – Președinte Comisia Fonduri Europene din cadrul Uniunii Naționale a Patronatului Român (UNPR):  Ceea ce oferă finanțările europene ajută la pregătirea angajaților. Uniunea adună patronate, camere de comerț, dar și companii, ONG-uri, ne implicăm activ în tot ce ea ce înseamnă legislație și facem tot ce putem să absorbim aceste fonduri. Primari i accesează fonduri și nu le vin constructorii. Se va acutiza această criză, de aceea e în sală o companie de recrutare, HR Umbrella. Facem eforturi să integrăm angajați de peste hotare, să nu fim rasisti. Este o rețetă. Să recrutăm, dar să recrutăm din timp, poate dura opt luni, sunt vizele, analizele medicale, unele acte falsificate.

Formați constructori, oameni buni. Nu avem cum să facem autostrăzi. Aduceți constructori, după îi integrați și hai să pregătim mai mult tehnic.

Planul nostru de învățământ ar trebui să se axeze pe nevoile societății. Avem prea puțini ingineri. Gândiți-vă la fotovoltaice, nu avem oameni care să se ocupe. La Politehnica, ar putea să pregătească mai mulți ingineri. IT, se tot discută de IT.

 Mediul de afaceri din România acum învață să facă business. Asta e realitate din teren, puțini sunt manageri de proiect. În sfârșit, managerul învață să delege, să aibă coordonator de. Românii nu sunt atât de deschiși la a recruta. Noi astăzi lucrăm cu 40 0 de unități administrative și toate au blocaje. Nu se preocupă îndeajuns încât să recruteze din timp, să facă recrutarea.

Dacă toți am investi, dacă toți antreprenorii și toate primăriile ar investi, nu am avea un colectiv mult mai performant? Foarte puțini antreprenori realizează că nu poți fără cursuri de comunicare, time management.

Matius Ichim, constructor/arhitect Matius Studio:  Discuția e destul de veche, încă din 2008. Era o criză a forței de muncă anunțată de 15 ani. Lucrurile sunt mult mai bune astăzi, chiar dacă există un aport semnificativ de forță de muncă în exterior. Toți constructorii pe care i-am întâlnit s-au plâns de această problemă. Eu ca arhitect nu construiesc, desenez, dar… Lucrurile sunt un pic mai nuanțate în breasla mea. Arhitecții sunt foarte atrași de ideea de freelancing, de a face parteneriate. Sunt foarte multe firmulițe care vor avea de suferit în urma măsurilor pe care Guvernul el va lua de la 1 ianuarie. Sunt multe parteneriate în rândul proiectanților, constructorii fac burse pentru diverse segmente. Contribuie la formare.

Un alt aspect foarte deranjant și sesizat de bula din care eu priovin este faptu l că Guvernul nu doar că schimbă legislația, în zona din care provin, trebuie să produc de 5 ori mai mult. Ce mi se pare foarte grav este faptul că el își ia libertatea ca măsurile astea să se poată face oricând.

Oricât de mult am detalia, ei știu lucrurile astea, nu le sunt străine.

Importul forței de muncă

Bogdan Gheorghiu, vicepreședinte Patronatul Importatorilor de Forta de Muncă:  În momentul 2023, cred că suntem în jur de 12 companii. Avem companii care au început activitatea de recrutare forță de muncă în 20 08-09, prima dată cu China. Am avut niște scandaluri la Ambasada Chinei. Nu e neapărat o soluție la nivel guvernamental sau de stat, pentru noi, cu toată sinceritatea, a fost o oportunitate de afaceri. Israelul și-a construit aproape 10 0% țara pe forță de muncă din Asia. Colaborăm și cu instituțiile statului, Guvernul. Sunt probleme grave, de exemplu, traficul de persoane. noi suntem 20% care practică în mod legal afacerea. Restul de 70 procente sunt practicanți de trafic de persoane.

La nivel de UE, din punct de vedere legislativ, muncitorii din Asia și Africa noi suntem organizați cel mai bine legislativ și operațional. Slovacia și Ungaria au început și ele, Polonia ne concurează și vor veni Germania și Italia din urmă. Interlopii, mafiile profită de această situație, traficul de persoane înțeleg din statisticile Băncii Mondiale că e mult mai profitabil decât traficul de droguri, iar consecințele vor fi pe teritoriul României. România e un punct de plecare spre Occident, trec fraudulos, dar controlat, credem noi. Fenomenul ia amploare. Avem caz în UK: un șofer român de TIR a transportat două muncitoare, ele s-au sufocat.

Restaurantele de pe litoral și forța de muncă asiatică

Bogdan Gheorghiu: Ați fi surprins, costurile sunt mult mai mari cu asiatici i. Nu poți da un salariu mai mic sau companiile cu care lucrăm noi nu își permit nici măcar o zonă gri. Există doar o facilitate cu Horeca. Nu există obligație prin lege să le oferi cazare și masă. Dar eu, ca să pot să obțin viza, trebuie să fac dovada ambasadei și autorităților că respectivul cetățean are o reședință. Trebuie să intervină angajatorul pentru a oferi o cazare, o masă, am învățat de la israelieni. Avem și tichete de masă, și românilor li se oferă. sunt costuri cu cel puțin 20-30% mai mari decât la români. Nu găsești personal în România, mitul ăsta al asistaților sociali nu e adevărat. Poate trăim fiecare în bula noastră, dar dumneavoastră câte persoane fără activitate știți? Eu nu cunosc. Poate în mediul rural. Dar acolo nu sunt analfabeți funcțional, sunt analfabeți de-a dreptul. problema de fond pentru România și toată Europa de Est.

Un lanț al „furturilor” de muncitori 

Bogdan Gheorghiu: Migrația a fost mereu de la est spre vest. Fenomenul continuă. Cultural, vă pot spune că 70-80% din cetățenii țărilor din care noi importăm își doresc o viață mai bună. Modelul cultural cu care se nasc - noi, în anii 90 ne uitam la Dallas și MTV - așa și ei. Fetele care au trecut în container și-au riscat chiar viața. Sau ca în Lampedusa, unde e și mai crunt.

Cultural, procesul va continua cu toate „performanțele” Indiei. Mi se pare ipocrit să trimită indienii oameni pe Lună, în vreme ce majoritatea trăiesc în sărăcie lucie.

Roxana Mircea: Nu avem atât de mulți.

Bogdan Gheorghiu: Avem deja căsătorii interetnice.

Roxana Mircea: Mă întreb de ce durează așa de mult. Par niște blocaje controlate. ia 8 luni pentru a aduce o bonă.

Cum se adaptează forța de muncă străină? Problema criminalității

Roxana Mircea: În Germania, acum câțiva ani, erau 8 milioane de turci și un milion de sirieni.

Bogdan Gheorghiu: Dar nu erau numai sirieni, iar doamna Merkel s-a panicat și a propus ca 800 mi i de afgani și irakieni să fie preluați de noi. Doamna Mircea are dreptate: procesul durează. Să nu aducă un muncitor niciodată o firmă dacă nu l-a văzut față în față. În momentul în care ai luat pe bază de CV, nu cunoști, nu ai luat o probă de muncă, riști ca acel muncitor să dispară în 2-3 luni. Angajatul asiatic trebuie să stea câteva luni, stă mai puțin doar dacă compania dă faliment.

Toate companiile își asumă - 6-8-9 luni mă oblig comercial să înlocuiesc un muncitor dispărut. Prima oară plătești tu, ca angajator, a doua oară, plătesc eu. Încercăm să creăm un sistem de garanții, și intrarea în Schengen ne obligă.

Recrutarea: recrutat muncitorul, măcar un interviu față în față. Nu online.

Bogdan Gheorghiu: La China, dacă vă uitați cum sunt poziționate chinatowns, sunt foarte strategic puse. În afara orașului, aproape de centură, au poliție internă, reprezentant de la partid. Sunt și încurajați.

Am avut un caz la Cluj, srilankezul respectiv nu își adusese somațiile și a fost bătut crunt de proprietar, de român.

Roxana Mircea: Eu sunt membru CONAF și am fost cu Cristina Chiriac. Am văzut când era Guvernul Ciucă. Se lucrează. Ai un angajament, ai niște contracte, nu te poți trezi că îți pleacă 50. Aș insista la recrutare potrivită. Engleza aia o știu, n-o știu, te trezești cu oameni slab pregătiți. Am trei copii, am avut o bonă praf-praf. Văd multe companii serioase care se duc acolo și văd comunități, se cunosc la nivel de comunități, au agenții partenere în țările respective. Și sunt mulți cu studii superioare, trebuie să îți aduci niște oameni smart. Trebuie să ai grijă, că și așa aștepți mult, se fac cei mici mari până vine o bonă.

Marius Ichim: Mă întorc un picuț la e spunea Bogdan înainte. Eu sunt o persoană creativă, nișată pe retail. Am o asociație prin care ajută retailerii să găsească resurse. Mă așteptam să aud limba țărilor în care merg în vacanță. Încă îmi permit să merg la câteva luni într-o țară asiatică, până când măsurile legislative îmi vor diminua veniturile. O să mâncăm mai puțin caviar, supraviețuim. Statul ne privește ca pe niște hoți, prezumția de vinovăție e deasupra noastră. Nu e normal dacă eu am făcut o facultate și creez ceva - Mă întorc la ce spunea Bogdan. Mă așteptam să aud mai des. Mă întreb dacă vin mulți constructori. Vestea bună e că industria forjată a retailului digitalizează. Transformă rabotîi în robot. Eu sunt absolut convins că nu vom muri și chiar dacă vom primi piedici de la spate, vom supraviețui.

Se caută forță de muncă calificată și supercalificată?

Bogdan Gheorghiu: Exemplul prezentat de dumneavoastră nu-l am. Dar am altul: clientul, companie românească, domeniu agricol și alimentar, mare abator de păsări. Undeva la șapte-opt abatoare în România, toate sunt semi-automatizate, necesită și muncă necalificată. Ultimul abator pe care îl deschid va fi complet automat și ne-au cerut și am găsit automaticieni, ingineri mecanici, turbomecanici, electricieni. Ei vor supraveghea tot procesul de producție. Din aceeași țară de unde au acum sute de necalificați. În România nu au găsit.

 Cred că UPB, Clujul, Iașiul pregătesc ingineri români, dar pentru străinătate. Sunt antamați. Muncitorii pe care i-am luat noi au fost luați de la multinaționale asiatice, cu salarii mult mai mici decât aici.

Un astfel de utilaj necesită mentenanță lunară.

România, destinație atractivă pentru forța de muncă?

Bogdan Gheorghiu: E explicabil și logic. Marea majoritate a țărilor din care recrutăm sunt foste sau actuale țări comuniste sau socialiste. Învață foarte repede limba română tadjicii. În 3-4 luni învață româna. Astfel de state și-au păstrat fondul. din Vietnam v-aș recomanda cei mai buni sudori. Srilankezii au automaticieni. Sistemul comunist-socialist i-a transformat în supraviețuitori și sunt mai bine pregătiți decât populațiile din Africa. Știu clienți care au adus din Egipt, Somalia, nu se compară. E altă cultură de muncă, altă pregătire. Va trebui să ne îndreptăm serios și spre Africa, controlat.

Mai știu antreprenori români care au deschis în Africa secțiunea asta de social care, școli private, biserici. Orfani i rămași în urma războaielor civile sunt aduși în România, însă numerele sunt mici.

Concluzii. Mesajul pentru guvernanți

Roxana Mircea: Văd accelerarea procesului de recrutare din străinătate. Hai să facem asta un pic mai rapid, vom avea nevoie în România, tu nu ai cum să implementezi altfel. Cu acești oameni vom construi în România. Trebuie să se întreprindă niște demersuri pentru a grăbi și accelera.

Bogdan Gheorghiu: Tinerii din sistem, care urmează să devină consuli, nu își doresc Asia. Vor post în Lituania, Estonia, ar trebui schimbat sistemul. Ai postul, îl iei sau ești out! Ăsta e fenomenul. Consuli i pe care îi avem în momentul ăsta sunt foarte în vârstă, dar sunt deschiși, înțeleg, sunt plini de solicitări. Din păcate, nu avem peste tot consulate. Și asta e o problemă.

Tinerii consuli din momentul ăsta nu pleacă la post.

De multe ori ne blocăm ca țară cu funcționarii publici. Concluzia e că nu sunt îngrijorat, dar mi-aș dori nu doar din partea patronatului, ci și din partea statului să îi pregătim pentru rezidență și cetățenie. Srilankezul nu poate căpăta automat cetățenie dacă se căsătorește cu o româncă. Dar copilul lor este român. Există niște pași. Rezidența. Muncești cinci ani, după ești rezident, după aplici pentru cetățenie. Acum în Austria, nu te mai servește un austriac, te servește un expat. Și dumneavoastră, la mare, nu sunteți servit de un român. Nu vor să se întoarcă acasă, în mizeria de-acolo. Nu mai aduci români i înapoi. Nici nu mai fac orice meserie în Italia și Germania. Nu e niciun neamț între muncitorii lor. Nici români. Nu mai vor în construcții. Sunt patroni ai acestor firme.

Marius Ichim: Din bula mea, vreau să spun că sunt impresionat de complexitatea de probleme cu care se confruntă mediul antreprenorial și statul român, pe care am încercat să-l evit. Nu vreau interferență cu zona administrativă care ține de politic. Mergem la Dinseyland, da? Ne anunță în față că așteptăm 15 minute. La centrul comercial, orice chiriaș plătește o taxă. Ce vreau să zic? Domnilor decidenți, dacă ne aude cineva, mă adresez decidenților: după această povară, mai urmează și altele? Să știm ce facem. E o datorie imensă pe care trebuie s-o achite poporul român. Doi: dacă un centru comercial mărește peste noapte de 5 ori chiriile și taxele, ce primim? Dați-ne ceva. Dați-ne spitale. Găsim bani.