Forumul Capital Top Angajatori. Despre deficitul forței de muncă: Angajatorii vor să formeze. Dar candidatul vrea?

Sursa foto: Răzvan Vălcănenațu/EEC

Miercuri, 20 septembrie, a avut loc Forumul Capital Top Angajatori în care s-a discutat despre mai multe teme importante.

Una dintre temele dezbătute la Forumul Capital Top Angajatori a fost legată de deficitul de personal. Jurnalist Robert Turcescu a precizat, în cadrul evenimentului, că ”forța de muncă venită din afara graniţelor Europei este privită cu mare interes de angajatori”.

Robert Turcescu: Forţa de muncă venită din afara graniţelor Europei este privită cu mare interes de angajatori. Piaţa forţei de muncă din România este o piaţă unde se întâmplă lucruri critice. Vom discuta despre deficitul forţei de muncă, atât din perspectiva angajatorilor, cât şi a recrutorilor. Invitații noştri: doamna Corina Neagu, managing partner la DARE, doamna Ioana Petrea, managing partner la Right Fit România, domnul Sorin Faur, psiholog, consultant la Academia de HR, domnul Anton Ficai, cercetător la UPB, domnul Mircea-Dumitru Miclău, la agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă.

Deficitul de personal

Corina Neagu, Managing Partner Dare – Development Advice & Resources:

OMS, stare de alertă la cel mai înalt nivel. Epidemia considerată urgenţă de sănătate

Facebook și TikTok, interzise de un mare angajator din România. Angajații sunt foc și pară

Nu ştiu dacă vorbim neapărat doar de personal calificat, ci şi de oamenii necalificaţi. cum pleacă pentru un viitor mai bun pentru copiii lor, având în vedere un sistem educaţional care nu mai pregăteşte persoanele pentru piaţa muncii. Evident, caută o educaţie mai bună şi o carieră mai bună.

Avem emigranţi şi imigranţi deopotrivă, iar numărul emigranților este mai mic decât cel al imigranţilor. Industria IT a suferit şi suferă multe transformări în ultima perioadă, dacă e să menţionăm IA, care pătrunde în toate domeniile de activitate.

Războiul talentelor și recrutorilor

Mircea-Dumitru Miclău, ANOFM: War of talents, războiul de talente este al celor care livrează . Deficitul de talente este şi mai mare. Deficitul de talente, de oameni care produc valoare în sens amplu, este cu atât mai presant. Facem în fiecare zi recrutare, motivare şi retenţie. Nu toate companiile au aceste servicii bine puse la punct. Trebuie spus, time to hire în România depăşeşte 2,5 luni, merge spre 3. Ceea ce înseamnă că nu e bine. Nu mai vorbim de perioada de integrare. Când devine realmente productiv, cunoaşte colegii, a învăţat sistemele, mai trec 2+3 luni.

Trebuie să anticipezi aceste nevoi cu mult timp în urmă, trebuie să ai un brand de angajator, un brand comercial. Iată, nu ai nevoie doar de un brand de produse, ci şi de un brand de angajator. Mai este un aspect: două forţe uriaşe. Partea de recrutare, dar şi partea de retenţie. Companiile îşi fură talentele, resursele. De ce? Nu au de unde să ia. În România au ajuns oameni care stau 6 luni într-un loc de muncă pentru a ajunge apoi altundeva, cu o creştere de 15-20%. Se produce o verticalizare, un lanţ trofic, unde o companie generează pe aval alte nevoi. Cineva mai mare recrutează de la cineva mai mic care recrutează de la cineva mai mic. Se produc schimbări şi aşezări ale forţei de muncă.

Ioana Petrea, Managing Partner la RightFIT HR: Avem strategii pentru a transforma în brand ambassador propriii angajaţi. Se foloseşte tehnica asta de recomandare, care oferă cam 10&% bonus celui care recomandă şi ne-a găsit omul potrivit.

Mi-e lejer să povestesc unui prieten, să-l invit să vină în mediul acesta unde mă simt bine. Firma are o structură bine definită, un plan de retenţie bine definit. Este important să putem ajuta şi nevoile acestor oameni. Cu ce ne confruntăm foarte mult ca angajatori este acest set de nevoi-. Că este vorba de sensibilitate, că e altceva, din ce în ce mai multe firme oferă bonusuri.

„Brain drain”

Anton Ficai, profesor/cercetator UPB:  Nu ştiu cum să răspund. E destul de greu de răspuns la întrebarea aceasta, eu răspund de când eram în liceu: o parte însemnată din colegii olimpici, nu aş spune 90%, dar pe+aproape, erau deja antamaţi pentru afară. Cred că şi acum se întâmplă acest lucru. Nu mai am colegi atât de tineri, însă în vremea aceea, din 20, câţi am fost în lotul naţional de chimie, 2-3 am rămas. Există riscul după ce te specializezi în ţara de origine, după acea să pleci. Mai există oameni care au fost la doctorat în afară şi apoi s-au într ps, dar rar. SUA are această politică de a atrage creiere. China la fel. A importat undeva la 20 de laureaţi ai Premiului Novel în perioada pandemiei. Deci, piaţa asta este destul de acerbă în a atrage şi cum ziceţi dumneavoastră, de-aici vin minusuri şi pe celelalte paliere. Nu ştiu dacă se poate stopa exodul acesta sau foarte repede, cel puţin.

În 2004 am fost într-un stagiu peste vară, în Italia. Profesorul mi s-a plâns că lucrurile merg foarte prost, că dacă ai nevoie de o substanţă, trebuie să te gândeşti cu o săptămână înainte. În România, ai nevoie de luni. Mulţi pleacă pentru alte oportunităţi. Adică, un laborator unde să poată să desfăşoare activitatea în condiţii mai bune. Avem şi aici infrastructură şi colaborări cu centre puternice din străinătate; din păcate, da, nu suntem la nivelul lor.

Mircea-Dumitru Miclău, ANOFM: Vreau să vă spun că rata de şomaj este doar cu un procent mai mare decât în UE, în rândul tinerilor.

Exact ce spuneau şi colegii, e vorba de retenţie şi de ceea ce oferim. cum spunea şi dl. profesor, din timpul liceului, erau acele stagii de vară, lucrează la anumite societăţi. Avem nevoie şi de un pachet, nu numai de salarii. Avem persoane care trebuie să îşi ducă copii la afterschool, la creşă.

La învăţământul dual se întâmplă acelaşi fenomen. Sunt aceste parteneriate, cei mai mulţi merg la firmele-mamă din Occident.

Această libertate a circulaţiei forţei de muncă a crescut. În perioada pandemiei, nu, aţi văyut că rata şomajului a crescut foarte mult, în Italia, de exemplu 13%, în românia era 5+6%. Acum, declarat e 2,9%, dar pe chestionare, 5%.

Avem un deficit major în Europa, pentru că pe lângă această liberă circulaţie, avem problema demografică. Trebuie să lucrăm cu Ministerul Educaţiei, educaţia primordială, care spuneţi că nu se mai face. Se face, eu cred în noua lege.

Noi considerăm această forţă de muncă fm de tranziţie. Aceste proiecte pe care le introducem în 2021-2027 caută să angajeze tineri vulnerabili din ţara noastră. Dar acolo unde nu mai e forţă de muncă, angajăm şi străini. Noi încercăm din toate politicile active să ne aducem propriii tineri. Identificarea, înregistrarea și ocuparea tinerilor: am reuşit să identificăm 200.0 0 0 de tineri, să înregistrăm 180 de mii.

Corina Neagu, Managing Partner Dare – Development Advice & Resources : Sunt perfect de acord cu domnul, suntem optimişti, dar haideţi să ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani. Inclusiv în învăţământul românesc, nu mai avem nişte tineri pregătiţi să facă faţă pe piaţa forţei de muncă.

Oameni care ne spun că ne îmbogăţim peste noapte fără efort. Acestea sunt modelele, oameni care apar public şi susţin astfel de lucruri şi influențează generații de tineri. vorbim de părinţi care îşi influențează copi i i să devină ingineri, doctori etc şi nu să facă agricultură în satul lor.

Ăsta e precedentul pe care l-am tolerat şi încurajat. Sunt consecinţe care îşi vor pune amprenta în continuare. au un handicap emoţional, sunt analfabeţi funcţional şi nu sunt pregătiţi pentru piaţa muncii.

Încercăm pe cât posibil, părinţi, profesori, foarte multe ONG-uri cu iniţiativă privată şi care înlocuiesc iniţiativa statului şi pregătesc profesori, asociaţii care merg direct ân şcoala generală să pregătească noile generații de profesionişti. Facem lucruri, facem. Iniţiativa privată şi educaţia alternativă au înlocuit ceea ce nu a reuşit statul. Vocea ONG-urilor şi ia iniţiativei private este din ce în ce mai puternică şi mă bucur, mă bucur şi că iniţiativa privată merge şi de jos în sus, nu doar de sus în jos. lucrez cu tineri şi sunt nişte tineri extraordinari, geniali.

Avem nevoie de responsabilitate, de loialitatea. Responsabilitatea lucrului bine făcut.

Generaţia Z şi valorile sale

Ioana Petrea, Managing Partner la RightFIT HR: Aud nişte cuvinte-cheie: tranziţie, loialitate. Am doi clienţi care mă anunţă că oamenii angajaţi din ţări externe demisionează după maximum un an pentru că România e o ţară de tranziţie. Stau la noi şi după pleacă în Italia. Ei nu vor înlocui forţa de muncă pe termen lung. Știu situații în care foarte mulți oameni, patiseri, nu se angajează, pentru că trebuie să ia copilul de la școală. Oamenii digitalizați merg spre sfera de performanță, ceea ce dă plusvaloare. Minusul acestei situații e că au foarte multe solicitări. Lucrat remote, securitatea financiară, nu mai e „pe vremea mea”. Aș putea folosi această dinamică ca o oportunitate punând omul potrivit pe poziția potrivită. Mai puțin merge direcția aceasta de formare, nu mai au răbdare să parcurgă aceste etape.

Angajatorii vor să formeze. Dar candidatul vrea? Cel care nu și-a găsit direcția profesională încă e bun de format. Dar am văzut și tineri de 24 de ani care au experimentat în timpul facultății și știau deja ce, cât pot și vor să livreze.

De exemplu: vreau 6 ore pe zi, hibrid, să iau interviuri directe, dar și de acasă. Sunt orientați spre rezultate, ceea ce e minunat, dar se pierde din loialitate. Unii se atașează de colegi, dar din ce în ce mai puțin. Nu e neapărat un lucru negativ, dacă noi ne uităm și la lucrurile pozitive. Pe partea de formare, trebuie căutați tineri dispuși să parcurgă aceste etape de formare.

Sorin Faur, Psiholog, Expert Resurse Umane, Consultant: Ca să răspund corect: HR-ul a evoluat foarte mult, la început era în partea de administrativ, acum a devenit un partener pentru business. HR a devenit contributor direct. Chiar contribuie la creșterea profitului companiei. Managementul de top ar include acum în echipă și o persoană de la HR. De ce? Pentru că fără oameni, în ziua de azi, este foarte greu să faci performanță. Este o funcție fundamentală pentru supraviețuire, nu doar pentru succes. în timpul furtunii, ca acum, cu foarte multe schimbări, ai nevoie de un echipaj puternic. Foarte multe companii trebuie să-și dezvolte departamentele de resurse umane. Dacă nu au departament intern, se folosesc de resurse umane externe. Chiar și agenți ile de recrutare, firmele de resurse umane și consultanță au dificultăți. E o piață foarte dinamică, în consecință, nu este cineva care să aibă un răspuns la toate. Cu certitudine, oameni i au devenit fundamentali. Companiile vor eșua altfel. Firmele de consultanță fac ce pot, e nevoie de voința de a lucra cu astfel de firme și a aduce informații de-acolo. Pe termen mediu și lung, e nevoie să îți dezvolți un departament de HR puternic. Altfel, nu reziști pe termen lung.

Marcel-Dumitru Miclau, Secretar General ANOFM:  Există această tensiune, dar majoritatea angajatorilor și-ar dori forță de muncă autohtonă. Biletele de avion, cazarea, masa depășesc cât ar cheltui pe un cetățean român. Românul și de multe ori tânărul nu vrea să se trezească dimineața sau să lucreze sâmbăta.

Vorbim de mentalitate. Acei 200 de mii identificați au dus la doar 180 de mii de înregistrări. Avem cursuri de formare pentru că există o lipsă de competențe. Sunt cele mai căutate. De frizer, patiser, sudor, îngrijitor de bătrâni et caetera.

Aceste cazuri, cu refuzul celor de peste 50 ani, sunt mai rare. Preferă să ia chiar și oameni care nu știu și să îi pregătească de la zero. Marile centre: Ilfov are 0,45 șomaj, Bucureștiul. Toate marile firme și dezvoltatori sunt în Ilfov. Timișul 0,70, Bucureștiul 0,90, Vasluiul are 7,66. Noi am venit în 2016 cu aceste prime de mobilitate. Dacă face naveta, primește pentru 12 sau 36 de luni banii de cazare, întreținere etc. Dacă de la Vaslui vine la Timișoara sau București, poate beneficia pentru 36 de luni de 75% din chirie, nu mai mult de 900 de lei pe lună.

Nu neapărat să stea în Timișoara. Poate să stea în zona metropolitană pentru a-și permite chiria.

Avem 95 de mii de persoane, dintre acestea, 80% femei și copii, iar 20%, persoane apte de muncă. Dintre acestea, s-au angajat în jur de 7 mi i. Unii lucrează remote, alții nu vor să lucreze din cauza condițiilor de muncă și altele.

Anton Ficai: Sigur, trebuie să punem în balanță și să vedem avantaje și dezavantaje, sigur găsești și în Germania și în alte state. Eu am stat 3 luni în Italia și m-a luat un dor de țară.

Eu eram student aici, acolo lucram un stagiu în laborator, un internship peste vară, dar cred că depinde mult de la om la om. Nu oricine se poate adapta. Oamenii de-acolo sunt mai reci. Sunt unele persoane plecate de multă vreme și care la 60 și ceva vin și stau în România o perioadă mai lungă sau mai scurtă, inclusiv la conferințe. Cred că ceva le lipsește, altfel nu văd de ce ar ține neapărat să revină.

Suntem într-o schimbare foarte foarte accelerată/ Timpul nu mai are răbdare cu noi. Un om până la pensionare va avea mult mai multe locuri de muncă decât până acum. Eu zic că n-o să fie bine dacă nu vin ONG-urile să contribuie.

Corina Neagu: Am două fete și le-am încurajat să se dezvolte din toate privințele. Sport, competențe digitale. Generalismul, cultura generală, ne ajută foarte mult în viață și ne dă posibilitatea să accesăm diverse resorturi.

Sorin Faur: Trendurile zilei: Recrutarea și motivarea. motivarea nu se întâmplă de la sine, oamenii nu vin gata motivați, cu un contract de muncă câștigi maximum timpul și competențele lui. Sunt mereu noi tentații, noi oferte, cei buni primesc 2-3 oferte pe lună. Persoanele angajate nu sunt ale mele forever. Nici pe departe, nu mai poți face asta, ai nevoie de politici active de recrutare. Trebuie să faci tot ce poți să îi ții, dacă pleacă e de două ori mai scump să îi înlocuiești.

Corina Neagu: Nu avem o strategie, o viziune de viitor. S-au tot făcut, unele cu pași mici, dar nu avem continuitate. Suntem debusolați. E momentul să dăm orgoliile la o parte și să ne concentrăm pe binele individual și pe cel comun. Fiecare să pună ce are mai bun pe masă, doar pe promisiuni, țara asta nu va câștiga absolut nimic. Deja consecințele se văd la nivel individual, dar și la nivel de comunități. Trăim mulți în niște bule din care nu ne dorim să ieșim, dar dincolo de ele ne izbește realitate. Ne trebuie adaptabilitate, flexibilitate, minte deschisă. Nu mai suntem obișnuiți să ne ajutăm și să ne respectăm unii pe alții. Principiile nu sunt adevăruri absolute, dar ne ghidează. Toate eforturile să se concentreze în direcția aceasta.

Anton Ficai: Cu siguranță, învățământul, cercetarea, investiția în aceste domenii se va întoarce în societatea. Școlarizarea începe la 3 ani și se termină la 23-24 sau mult după, această abordare de perfecționare continuă este necesară și va fi și mai necesară în viitor. În partea de învățământ trebuie investit și după poți avea și pretenții. Apoi persoanele pot fi încurajate să aducă plusvaloare pe tot parcursul carierei.

La bază, cei mici trebuie să aibă o bază foarte solidă, dar apoi, va trebui performanță pe bucățica pe care vrea să meargă. Cititul, până târziu în liceu, e nevoie și te dezvoltă în general vorbind; pierzi mult dacă nu poți relaționa cu ceilalți. Sunt mulți oameni buni care nu sunt apreciați și nu reușesc să arate pentru că nu pot acumula în jurul lor o echipă. E nevoie de echipe multi și interdisciplinare. Pentru un astfel de tânăr, e nevoie de cultură generală, iar ulterior, să se implice mult în zona respectivă.

Ioana Petrea: E important ca angajatorii să înțeleagă nevoia de versatilitate și adaptare la schimbare. Aș vrea să amintesc și că e o relație din două bucăți, 50% eu, 50% angajatorul. Nu trebuie doar angajatorul să vină către mine cu bonusuri, ci să livrez și eu, iar eu nu trebuie să fiu singurul care trebuie să convingă angajatorul.

Mircea-Dumitru Miclău: Sunt mulți angajatori care oferă pachete de servicii, nu numai salariale. Noi, ce avem în baza de date, cea mai mare parte se angajează în 1-3 luni. Tinerii chiar vor să muncească. Avem nevoie de competențe digitale, lingvistice, în altă limbă, să nu uităm, competențele verzi, vizavi de economia verde, de maximă actualitate. Programul operațional Educație și Ocupare încearcă această viziune, alături de Ministerul Educației, Muncii, Finanțelor, avem o strategie. Facem chestionare pentru a vedea competențele de care avem nevoie. Copiii noștri se pot duce în clase superioare în străinătate, doar că învățământul trebuie personalizat și aici încercăm noi să intervenim. Vă mulțumesc mult pentru inițiativă și ne veți ajuta să ne conturăm strategia de viitor.

Forumul Capital Top Angajatori este organizat cu sprijinul partenerilor: Philip Morris România, Reciclad’OR, One Club, Rewire Interior Design și Galeria Romană.