În felul acesta, investitorii nu vor mai fi atraşi de dobânzile mari din Estul Europei. Şeful FMI ne-a dat undă verde şi pentru amânarea trecerii la euro.

Oficialii Fondului Monetar Internaţional (FMI) încurajează deprecierea leului, iar şeful instituţiei, Dominique Strauss- Kahn, aflat într-o vizită în Polonia şi România, ne-a sugerat să amânăm trecerea la euro.

Şeful FMI pe Europa, Marek Belka, a declarat că guvernele şi băncile centrale est-europene ar trebui să limiteze aprecierea monedelor din regiune. Un leu mai slab ar lovi în primul rând în românii care îşi primesc salariile în lei şi care au credite în euro. În schimb, ar ajuta exportatorii şi guvernul, care se împrumută în valută.

„Aprecierea excesivă a monedelor locale poate afecta dezvoltarea”, a declarat Belka, citat de Bloomberg. Valutele naţionale din estul Europei s-au întărit după intrarea banilor aduşi de investitorii care s-au retras de pe pieţe din zona euro precum Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania.

Decizia Băncii Naţionale a României (BNR) să taie din dobânda- cheie are acest efect: leul s-a depreciat uşor până la cursul anunţat ieri de 4,0729 lei/euro. În opinia lui Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, „ideal pentru economie ar fi ca rata de schimb să fie undeva la nivelul de 4,1-4,2 lei pentru un euro”, deoarece nu ar influenţa negativ nici populaţia şi nici inflaţia.       

FMI ne ajută să ne relaxăm

Totodată, avem girul Fondului şi pentru amânarea termenului când vom adopta euro. Dominique Strauss-Kahn, directorul general al FMI, aflat ieri la Bucureşti, a declarat că România ar putea adopta euro mai târziu decât în anul programat, 2015, dar trebuie să-şi consolideze politicile monetare şi financiare pentru a intra „pe drumul cel bun”.

Întârzierea trecerii la zona euro înseamnă pentru guvernul nostru încă o perioadă de relaxare. Asta deoarece aderarea la euro presupune condiţii chiar mai grele decât cele prevăzute în acordul cu instituţiile financiare internaţionale: deficit bugetar sub 3% din PIB, o variaţie de cel mult 15% a leului, inflaţie şi dobânzi reduse şi o datorie publică de sub 60% din PIB.

FMI continuă astfel strategia „îngăduitoare” cu care tratează România în cadrul acordului de împrumut, care, potrivit lui Strauss-Kahn, ar putea fi urmat de altul. El a precizat că în acordul cu România sunt lucruri de făcut pe partea fiscală şi speră în rezolvarea lor până la sfârşitul lunii care vine.

Fostul ministru liberal de finanţe, Varujan Vosganian, a declarat că este „pentru prima oară când un oficial al FMI evită să adreseze complimente sau încurajări guvernului Boc (...) este limpede că FMI este nemulţumit de prestaţia guvernului”.

Polonia este însă într-o cu totul altă situaţie. Şeful FMI a declarat, la Varşovia, că această ţară a avut un răspuns lăudabil la criza financiară globală şi a gestionat lucrurile astfel încât să evite recesiunea datorită politicilor bune şi a instituţiilor puternice.     

Şomajul va mai creşte, la fel şi economia

Referitor la opinia FMI că ieşirea din criză se poate face prin stimulente fiscale,şi nu prin mărirea taxelor, Vosganian a afirmat, citat de Mediafax: „Executivul a făcut exact pe dos şi nu înţelegem îngăduinţa cu care FMI tratează de un an Guvernul României”.

Ieri am făcut însă un pas înainte pentru respectarea angajamentelor: deputaţii au adoptat legea responsabilităţii fiscale, care trebuie publicată până astăzi în Monitorul Oficial.

În discursurile sale, şeful FMI a avertizat că numărul şomerilor din România va continua să crească în următoarele luni, cu toate că economia începe să-şi revină. (A contribuit Paul Barbu)      

OPINII

„Unii români ar putea să-şi mai piardă slujbele în următoarele luni.“ 

„FMI este un fel de doctor. Când venim într-o ţară care nu se simte prea bine, vă dăm un medicament, ca orice doctor - acesta este banul. Apoi avem şi alte instrucţiuni.“, DOMINIQUE STRAUSS-KAHN, directorul general FMI