FMI: Aţi exagerat cu strânsul curelei

Reprezentanţii Fondului ne-au atras atenţia că am redus prea mult cheltuielile şi că ar trebui să luăm măsuri care să ne ajute să creştem mai repede.

După trei ani de austeritate, a venit vremea să simţim efectul acestor sacrificii. Acesta pare să fie mesajul cu care a venit Fondul Monetar Internaţional (FMI) în România, pentru o nouă evaluare a acordului de finanţare. Asta nu înseamnă că reformele din sectorul public nu trebuie să meargă înainte, mai ales în administraţie şi în companiile de stat, unde "oamenii sunt plătiţi mai mult decât produc", ne-a spus economistul Bogdan Baltazar. Pedala de acceleraţie trebuie apăsată, însă, în special pe măsuri care ajută economia. Majoritatea sugestiilor trecute de Fond, în cel mai recent memorandum, vorbesc despre realocarea mai eficientă a sumelor pentru investiţii, monitorizarea celor 100 de proiecte prioritare din fonduri europene şi reducerea evaziunii fiscale. Consumul privat, ajutat de investiţiile publice Documentul menţionează chiar că ţinta de deficit bugetar ar putea creşte cu 0,2 puncte în acest an, diferenţa fiind alocată pentru îmbunătăţirea infrastructurii de la sate şi din oraşele mici. Toate reformele la nivelul cheltuielilor publice ar urma să susţină creşterea economică, calculată de Fond la 1,8% în 2012. Creşterea ar avea impact şi asupra nivelului de trai. Dacă lucrările din infrastructură cresc, vor apărea şi noi locuri de muncă, deci odată cu consumul public, va creşte şi cel privat. Ne putem aştepta şi la o majorare de venituri pentru bugetari? În opinia lui Baltazar, un plus de 5% ar fi benefic pentru economie, pentru că încurajează consumul. Dar este greu de crezut că e posibil. Am fost prea austeri? În mod surprinzător, cel mai recent memorandum al FMI ne atrage atenţia că am apăsat prea tare pedala austerităţii. Conform documentului, venturile nu au crescut conform aşteptărilor în 2011, aşa că, pentru atingerea ţintei de deficit, statul a fost nevoit să pună accent pe scăderea drastică a cheltuielilor. "În timp ce în al treilea trimestru al anului trecut veniturile au fost mai reduse decât se estimase în condiţiile în care încasările din taxe au fost sub aşteptări, ca şi dividendele companiilor de stat, locurile de muncă din sectorul public au scăzut mai mult decât se aşteptase, înregistrându-se astfel cheltuieli sub aşteptări", ceea ce a permis atingerea ţintei de deficit bugetar. Faptul că nu am atins ţinta de venituri în 2011 nu este surprinzător, pentru că impactul reformelor se lasă de regulă aşteptat.

"Măsuri de creştere a veniturilor s-au tot luat, restructurarea ANAF, controlul averilor indivizilor, dar impactul acestora se vede destul de târziu în PIB. Pe de altă parte, trebuie să ne gândim că orice măsură de creştere de venituri nu poate avea un impact mai mare de 0,5 puncte în venituri", ne-au spus surse din FMI. SCHIMBARE DE MACAZ Creditorii le-au făcut concesii şi grecilor În ultima perioadă, oficialii Fondului Monetar Internaţional (FMI) au făcut o serie de concesii ţărilor cu care derulează acorduri de împrumut. Dacă, în mare, înţelegerile din acord au fost îndeplinite, s-au trecut cu vederea anumite măsuri mai greu de implementat, sau deadline-urile au fost amânate. La finele anului trecut, şeful delegaţiei FMI în Grecia, Poul Thomsen, îi critica pe eleni că reformele întârzie. Acesta nota că economia şi mediul de afaceri nu au fost aproape deloc reformate, iar în privinţa reducerii evaziunii, una dintre principalele probleme ale ţării, nu s-a făcut aproape niciun progres. Totodată, măsuri care aveau în vedere flexibilizarea pieţei muncii nu au fost duse la capăt, atrăgeau atenţia reprezentanţii Fondului. De altfel, critica referitoare la evaziunea fiscală se regăseşte şi în cel mai recent raport de evaluare asupra României, unde se menţionează că, deşi la nivel administrativ reorganizarea a început şi chiar a fost în mare parte dusă la capăt, veniturile din taxe au întârziat să crească. Totodată, în cadrul celei mai recente misiuni de evaluare a Greciei, Fondul menţiona în raportul oficial că ţara are nevoie de reforme mai dure pentru a face faţă crizei. Cu toate acestea, la finalul misiunii, Greciei i-a fost aprobată următoarea tranşă de bani, în valoare de 2,2 miliarde de euro. Citiţi şi:

• ZI DE EXAMEN: Ce vrea FMI de la noi ca să crească salariile
• Zona euro, ÎN RECESIUNE! Cum să nu ratăm șansa de a fi PE PLUS

Serviciul militar obligatoriu. România trebuie să-și întărească sistemul de apărare

Românii nu scapă de noi impozite. Categoriile ce vor fi vizate să rămână cu mai puțini bani