Florin Ciornei: "Divergentele asupra motiunii reprezinta confruntarea a doua optiuni strategice pentru viitorul social-democratilor".

Sa nu-i dam mingea lui Traian Basescu.” Acesta este primul si ultimul argument al adversarilor motiunii de cenzura de la Iliescu si Nastase pana la Tariceanu, Voiculescu, C.V. Tudor si Marko Bela. In traducere, acest argument spune ca presedintele autointitulat jucator trebuie tinut pe margine si in niciun caz sa i se ofere ocazia de a-si nominaliza un premier.

Cand Iliescu a prezentat prima data acest argument in sedinta grupurilor parlamentare ale PSD, Viorel Hrebenciuc, si el un adversar al motiunii, dar si un adversar al lui Iliescu, i-a dat urmatoarea replica: „Avem un complex fata de Traian Basescu?”.

Raspunsul la aceasta intrebare retorica a fost mentinerea deciziei de a depune motiunea de cenzura si a venit de la celalalt curent din PSD, reprezentat de Rus-Dancu-Diaconescu, care considera ca a-i da mingea lui Basescu poate insemna inceputul unei frumoase prietenii. Divergentele din PSD asupra motiunii reprezinta, de fapt, confruntarea dintre doua optiuni strategice.

Ele nu se refera la mentinerea sau debarcarea lui Tariceanu, ci isi disputa viitorul partidului. Indiferent de rezultatul motiunii, PSD trebuie sa decida in ce directie merge si cu cine se aliaza. Si aceasta este perioada in care se pun bazele viitoarelor aliante electorale. Confruntarea dintre cele doua curente l-a prins pe Mircea Geoana la mijloc. Daca nu readuce PSD la putere, e terminat.

In perspectiva viitoarelor alegeri, PSD are doua optiuni strategice: prima ar fi sa ramana adversarul pana la moarte al lui Traian Basescu. Ar insemna sa reinnoiasca alianta antiprezidentiala alaturi de PNL, PRM, PC si UDMR. Riscul acestei optiuni este acela de a mai ramane un ciclu electoral in opozitie. Daca alegerile vor confirma sondajele este foarte posibil ca PD sa-si gaseasca o majoritate si fara PSD si PNL.

A doua optiune a PSD, sustinuta de grupul de la Cluj, ar fi o apropiere de Traian Basescu. Argumentul lor este ca, la urmatoarele alegeri, oricum jocul va ajunge in mana acestuia. In plus, dupa trei ani in care PSD s-a contrat cu seful statului, scorul partidului este undeva sub 20a si deci poate ca ar fi cazul sa se incerce si altceva.

Optiunea lor se bazeaza pe specularea nevoii lui Basescu de a-si gasi aliati. Iar seful statului deja ii cauta in PSD. Prima data l-a gasit pe George Maior, pe care l-a adus in fruntea SRI. Apoi, ochii sai s-au oprit asupra lui Cristian Diaconescu drept un potrivit presedinte PSD in caz ca Geoana esueaza.

De la Vasile Blaga a primit recomandari calduroase pentru Rus, Dancu si Puscas. Mai ramane de indeplinit o conditie pentru o colaborare cu PSD: acest partid sa se reformeze. In traducere, sa se scindeze de gruparile vechi, Iliescu si Nastase, care trag PSD in directia „oligarhilor” Patriciu-Voiculescu.

Clarificarea pe care motiunea de cenzura ar trebui sa o aduca pentru PSD este aceea de a alege intre a fi un partid de 20% in opozitie sau de 20% intr-un guvern cu PD. Pentru asta e nevoie sa se separe apele intre cei care vor sa-si construiasca un viitor politic si cei care vor sa ramana incremeniti in complexul fata de Basescu.