UPDATE: Comisia Juridică a Senatului a decis, marți, cu 5 voturi pentru, două voturi contra și două abțineri să propună plenului Senatului să nu ceară urmărirea penală a fostului ministru PSD Florian Bodog. Audierea lui Bodog a durat circa 30 de minute. DNA îl acuză pe Bodog de angajări fictive la Ministerul Sănătății în 2017-2018, când a condus ministerul.

Hotărârea finală prin care plenul Senatului cere sau nu cere urmărirea penală a unui senator se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. Votul este secret şi se exprimă prin bile.


Membrii Comisiei juridice a Senatului îl vor audia pe fostul ministru al Sănătăţii, social-democratul Florian Bodog. DNA a solicitat încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru abuz în serviciu şi fals intelectual, într-un dosar legat de modul în care acesta a angajat o consilieră în perioada mandatului său la Ministerul Sănătății.

Robert Cazanciuc, preşedintele Comisiei juridice,  anunţa că senatorul Florian Bodog va fi audiat la începutul acestei săptămâni. Potrivit acestuia, termenul pentru raport acordat de Biroul permanent Comisiei juridice era 16 septembrie, dar că în şedinţa de marţi se va stabili dacă este necesară o solicitare de prelungire a acestuia.

Fostul ministru al Sănătății Florian Bodog a precizat, că se va prezenta singur la audieri, fără avocat. El a spus că toţi consilierii săi personali au prestat activităţi pentru care au fost remuneraţi.
Procurorul general interimar Bogdan Licu a transmis Senatului, la începutul lunii iulie, cererea DNA de ridicare a imunităţii fostului ministru al Sănătăţii, Florian Bodog, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual, într-un dosar legat de modul în care acesta a angajat o consilieră în perioada mandatului său.

„În perioada februarie 2017 – ianuarie 2018 demnitarul (care în prezent nu mai ocupă funcţia de ministru), deşi cunoştea că persoana angajată în funcţia de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu şi nu a prestat activităţile la care era obligată prin contractul individual de muncă şi fişa postului, ar fi atestat în mod nereal prezenţa acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezenţă şi nu a luat măsuri pentru sancţionarea disciplinară”, consemnează DNA.

Astfel, consiliera ministrului de la acea dată ar fi obţinut drepturi salariale care nu i se cuveneau în cuantum de 77.985 de lei, suma ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respective, arată procurorii.