Firma de medicamente GlaxoSmithKline a blocat vaccinarea antipneumococică. CAMPANIA VACCIN PENTRU VIAȚĂ

Firma de medicamente GlaxoSmithKline a blocat vaccinarea antipneumococică. CAMPANIA VACCIN PENTRU VIAȚĂ

1,6 milioane de oameni mor anual, la nivel mondial, din cauza boililor pneumococice. Jumătate sunt copii cu vârsta sub 5 ani, iar cei mai mulți mor din cauza pneumoniilor sau meningitelor pneumococice. Vaccinul care îi ferește de aceste boli este inclus de patru ani în Planul Național de Imunizare, dar abia anul acesta a fost achiziționat. Cum achiziționarea s-a făcut prin atribuire directă, firma perdantă, GlaxoSmithKline, a blocat procesul în instanță

În 2013, pe vremea când ministru al Sănătății era Eugen Nicolăescu, în planul național de Iminuizare a fost inclus și vaccinul pneomococic. Avea, însă, în dreptul lui o steluță care, atunci când citeai „legenda” de la finalul documentului aflai că înseamnă că acesta va fi cumpărat când vor fi bani. Miniștrii care i-au urmat (Nicolae Bănicioiu, Patriciu Achimaș-Cadariu și Vlad Voiculescu) n-au găsit bani. Provoacă boli mortale Asta în condițiile în care Româ- nia înregistrează cea mai mare rată a mortalității infantile din cauza infecțiilor pneumococice din rândul statelor Uniunii Europene (9,1/1.000 nou născuți, față de media europeană de 4,1/1.000). „Bolile pneumococice reprezintă cea mai frecventă cauză de deces din lume care poate să fie prevenită prin vaccinare”, explica dr. Anca Pleșca, vicepreședinte Societății de Pediatrie, pentru Agerpres. Acestea sunt: pneumonia, meningita, septicemia, otita acută și sinuzita, ca să vă faceți o idee de gravitatea acestei infecții. „Grupele de vârstă cele mai expuse să dezvolte boli pneumococice sunt sugarii și adulții peste 65 ani”, mai arăta medicul. Anul acesta, însă, victorie! Actualul ministru al Sănătății, Florian Bodog anunța, în premieră, achiziționarea vaccinului. A avut de ales între două variante existente pe piață: Prevenar 13, produs de Pfizer, care are 13 valențe și poate fi administrat, conform documentației europene, pentru „imunizarea activă (...) la sugari, copii şi adolescenţi cu vârsta între 6 săptămâni şi 17 ani”, dar și „la adulţi cu vârsta ≥ 18 ani şi la vârstnici”. Al doilea, Synflorixm, produs de GlaxoSmithKline (GSK), are 10 valențe și poate fi administrat, tot conform documentației europene, „începând cu vârsta de 6 săptămâni şi până la împlinirea vârstei de 5 ani”. În 17 august 2017, Ministerul Sănătății anunța oficial că a semnat contract pentru vaccinul cu 13 valențe, prin procedura de atribuire directă, sub umbrela Legii nr. 98/2016, care permite astfel de achiziții. „Ministerul Sănătății a achiziționat peste 477.000 de doze de vaccin pneumococic, cantitate care acoperă necesarul pentru acest an și pentru primele luni ale anului 2018”, nota, pe blogul său, ministrul Sănătății. Prima tranșă de 144.000 de doze a și ajuns la cabinete. Dar aici totul s-a oprit! GSK contestă procedura Și asta pentru că firma „perdantă” n-a acceptat alegerea Ministerului. În primă etapă, GSK a contestat atribuirea contractului la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. Pe 21 iulie, CNSC însă îi respinge contestația și subliniază că cele două vaccinuri se înscriu în clase diferite și nu pot fi comparate! „Din actele cauzei nu se desprinde concluzia că ministerul achizitor ar acționa cu reacredință, pentru a denatura concurența sau pentru a discrimina produsul vaccinal Synflorix, vaccin care nu este identic cu vaccinul Prevenar 13” notează CNSC. Dar GSK merge mai departe și dă Ministerul Sănătății în judecată. Aici apare surpriza. Curtea de Apel București se pronunță, pe 2 octombrie, în exact sens invers: admite, în parte, contestaţia GSK, anulând procedura de atribuire a contractului pentru vaccin pneumococic. La nicio înfățișare, Ministerul Sănătății nu a fost reprezentat de vreun avocat sau măcar vreun consilier juridic, deși reprezentanții săi susțin că au trimis instanței toate documentele. 

 Ministerul Sănătății o ia de la capăt

„Ministerul Sanatatii, cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 134/2010, art. 205 si art 206, a formulat în scris apărări față de cererea companiei farmaceutice. (...) Conform normelor legale, Ministerul Sănătății va respecta dispozițiile instanței și va pune în aplicare hotărâ- rea pronunțată de aceasta”, ne-a explicat oficial Biroul de Presă al instituției. Cu alte cuvinte, nu mai cumpără nimic deocamdată! În schimb, va „reface în cel mai scurt timp procedura de achiziție, conform dispozițiilor legale”, se mai arată într-un punct de vedere oficial solicitat de EVZ. Partea proastă e că, potrivit Panului Național de Imunizare, vaccinul pneumococic trebuie făcut fiecărui copil în trei doze: la 2,4 și 11 luni. Doar o doză administrată nu oferă imunitate contra infecției cu pneumococ. 

Ne puteți urmări și pe Google News

GSK n-are remușcări: A acționat pentru „transparență și concurență”

Deși CNSC atrăgea atenția clar că cele două vaccinuri nu sunt comparabile, reprezetanții GSK neagă așa ceva într-un răspuns la solicitarea EVZ: „La aceasta dată nu există dovezi a superiorității unui vaccin asupra celuilalt”. Tot ei ne explică și că „acțiunea întreprinsă de GSK a avut în vedere apărarea principiilor transparenței, concurenței și eficienței economice, principii după care GSK se ghidează în acțiunile sale zilnice, în beneficiul direct al pacienților români. (...) Decizia Curții a validat demersul GSK, în concordanță cu principiile care guvernează achizițiile publice în România și la nivel european, respectiv asigurarea transparenței și respectarea principiului tratamentului egal. Cu toate că GSK avea posibilitatea oferită de lege de a cere suspendarea livrării de vaccin pneumococic, compania a păstrat interesul pacientului înaintea intereselor sale comerciale și nu a cerut, în nici un moment, blocarea vaccinării copiilor”. Doar că exact asta s-a întâmplat!