Să voteze mai devreme pentru a intra cât mai repede posibil: Finlanda începe miercuri dezbaterea finală în Parlament privind aderarea la NATO, fără a aştepta ultimele aprobări imperative ale Turciei şi Ungariei.

Cu alegeri programate pe 2 aprilie pentru guvernul prim-ministrei actuale Sanna Marin, Helsinki vrea să evite orice vid politic, pentru a putea lua trenul NATO din mers, odată ce va fi obţinut acordul Ankarei şi Budapestei.

Inclusiv, dacă va fi nevoie, fără a aştepta Suedia vecină, candidată şi ea de anul trecut, dar care se confruntă pentru moment cu un veto turcesc.

Cei 200 de deputaţi ai Parlamentului finlandez, Eduskunta, urmează să-şi înceapă dezbaterea marţi pe proiectul de lege de aderare la NATO, cu un vot aşteptat până miercuri.

Dezbaterea lor coincide cu vizita în Finlanda a secretarului general al NATO pentru întâlniri cu principalii lideri ai ţării nordice de 5,5 milioane de locuitori. 

După părerea lui Jens Stoltenberg, a venit vremea pentru Ankara şi Budapesta să ratifice, a reafirmat el. "Atât Finlanda cât şi Suedia au realizat ce au promis" Turciei, a estimat şeful NATO.

Ca şi la votul preliminar din mai, care a dus la un plebiscit de 188 de voturi din 200, rezultatul scrutinului parlamentar este neîndoielnic, cu un sprijin cvasi-unanim al partidelor, inclusiv al celor care mai erau nefavorabile NATO acum un an.

Doar o mână de deputaţi de extrema stângă şi extrema dreaptă vor vota probabil împotrivă.

O dată cu invazia rusă în Ucraina, Filanda şi Suedia au decis să-şi schimbe politica de nealiniere militară în vigoare din anii 1990, moştenită de la decenii de neutralitate obligată sau aleasă, candidând la NATO în mai 2022.

28 din cele 30 de membre ale alianţei, printre care Statele Unite, au ratificat deja intrarea celor două ţări nordice.

Rămân Ungaria, cunoscută pentru poziţiile sale mai ambigue faţă de Moscova, şi Turcia, care se vrea mediatoare în conflictul din Ucraina şi îşi rezolvă litigii vechi cu Suedia, în principal privind cazul militanţilor kurzi care trăiesc în ţara nordică.

Finlanda şi-a arătat până acum dorinţa de a adera în acelaşi timp cu Suedia. Dar marile dificultăţi ale Stockholmului cu Ankara, care au culminat în ianuarie cu o serie de incidete diplomatice, au schimbat situaţia.

Chiar dl Stoltenberg a recunoscut la începutul lui februarie că cel mai important nu este ca ţările să intre împreună în NATO, ci ca aderarea lor să se facă cel mai repede posibil.

Finlanda şi Suedia, separate

Turcia a confirmat luni că ar putea disocia ratificarea Finlandei de cea a Suediei.

Cât despre Ungaria, ea nu a vorbit niciodată de opoziţie la ratificare, dar aceasta, aşteptată în martie, este în continuare înconjurată de incertitudini.

Adoptarea legii finlandeze nu înseammă că Helsinki va intra automat după ratificările din partea Ungariei şi Turciei.

Dar ea fixează un caledar clar: după adoptare, preşedintele finlandez, Sauli Niinistö, are termen maxim trei luni pentru a semna la rândul lui.

El a spus deja că o va face "de îndată după adoptare". "Dacă există motive practice, pot aştepta (...) dar nu dincolo de alegerile din 2 aprilie".

Apoi, conform uzaţelor NATO, trebuie trimise instrumentele de intrare la Washington "peste cel mult câteva săptămni", a explicat cancelarul pentru justiţie, Tuomas Pöysti.

O majoritate dintre finlandezi (53%) doreşte să intre în NATO fără a aştepta Suedia, potrivit unui sondaj publicat la începutul lui februarie, potrivit lalibre.be

Finlanda a fost suedeză pană în 1809, înainte de a deveni mare ducat rus până la independenţa sa, la revoluţia bolşevică din 1917.

Ţara nordică, supusă unei neutralitţi forţate de Moscova după războiul ei cu Uniunea Sovietică în al doilea război mondial, are cea mai lungă frontieră europeană (1.340 km) cu Rusia, după Ucraina.

(Traducere)