Exclusiv. Noua ordine mondială, demolată de războiul din Ucraina! Istoricul Florian Banu: Se caută o centură de centuritate. Video

Sursa foto: Administratia Prezidentiala

Un aspect foarte interesant pe care războiul din Ucraina îl ridică este reașezarea geopolitică a lumii, cu alte cuvinte noua ordine mondială. Care sunt principalele influențe vizibile pe tabla de șah a marilor jucători geopolitici ai momentului? Invitat în podcastul HAI România, istoricul Florian Banu a analizat mutațiile cheie în raportul de forțe al marilor puteri și efectele pe care acestea le pot avea în viitorul apropiat.

Provocat de jurnaliștii EVZ să comenteze care sunt principalele mutații pe noua hartă geostrategică, istoricul Florian Banu a apreciat că marea putere care beneficiază de pe urma războiului este China.

Când mai mulți se bat pentru putere, China câștigă

Pe de o parte se află statul-mamut China, principalul câștigător al războiului, în timp ce de cealaltă parte se aliniază SUA, UE, Rusia, care au un numitor comun, „își macină resursele".

„China, după părerea mea, se află în cea mai favorabilă poziție. Competitorii ei direcți pe plan mondial, SUA, UE, Rusia se află într-un conflict și-și macină resursele. (...) Ucraina era o miză uriașă pentru Rusia. Occidentul a acționat deliberat pentru a câștiga acest teritoriu", a completat Florian Banu, punând în evidență demersurile evidente ale Occidentului față de țara invadată de Putin.

Washingtonul dă undă verde Ucrainei pentru atacul cu rachete ATACMS în Rusia

Cel mai controversat mit despre carofii prăjiți a fost spulberat. Acesta este adevărul

Turcescu: Rusia are o nevoie istorică de un stat tampon

„Putin ne-a spus aici, la București, la summitul NATO, că dacă NATO va continua extinderea - la vremea respectivă era vorba de Georgia și Ucraina - o va considera o agresiune. Rusia întotdeauna a simțit nevoia unei zone tampon cât mai mari față de posibilii agresori. Nevoia ei de un stat tampon care azi e Ucraina, e istorică", a completat în context Robert Turcescu.

„Problema este dacă celelalte mari puteri îi recunosc Rusiei acest drept. E dreptul de a avea o zonă de securitate. Să ne întoarcem în urmă cu 60 de ani, la criza rachetelor (...) Statele Unite au reacționat și au spus că se simt amenințate", a observat Florian Banu.

„Se caută această centură de securitate. Întotdeauna un stat puternic evită ca alt stat puternic să fie prea aproape", a mai opinat istoricul, făcând o analogie între actualul conflict din Ucraina și faimoasa criză a rachetelor din Cuba, un moment culminant al Războiului Rece dintre SUA și Uniunea Sovietică.

În 2008, la summitul NATO de la București, Rusia a fost testată

Chestionat de moderatori dacă Rusia a fost provocată de Occident să recurgă la conflictul armat cu Ucraina, istoricul a amintit momentul summitului NATO de la București, din anul 2008, care în viziunea sa a însemnat un moment de răscruce în raportul de forțe dintre Federația Rusă și Occident. „În 2008 a fost și o testare a Rusiei. (...) Reacția Rusiei a fost vehementă", a observat invitatul.

„În istorie, rușii au preferat un despot pe ideea că numai el poate ține în mână o națiune", a mai remarcat Robert Turcescu. Punct în care istoricul a amintit că în îndelungata sa istorie, Rusia a avut mereu mentalitatea imperiului. „Oamenii care au condus un imperiu au altă mentalitate", a mai comentat invitatul.

Dan Andronic: Nici Rusia, nici Ucraina n-au intrat în zona democrației autentice

Jurnalistul și istoricul Dan Andronic a remarcat că, de la destrămarea fostei Uniuni Sovietice, cele două țări beligerante n-au dovedit că ar fi învățat lecția democrației. „nici Rusia, nici Ucraina n-au intrat în zona democrației autentice. Putin ține puterea în mână, Zelenski îi dă Ucrainei senzația că are un conducător. Rusia și Ucraina nu au dialogat niciodată în mod real".

Pe de altă parte, mai apreciază Dan Andronic, „este o iluzie să crezi că Rusia va accepta un plan de pace fără Crimeea și Donbass".