Finlanda critică planul franco-german privind împrumuturile în zona euro

Finlanda critică planul franco-german privind împrumuturile în zona euro

Finlanda critică planul franco-german de a se lua decizii mai uşor în ceea ce priveşte acordarea unor împrumuturi externe pentru statele din zona euro, susţinând că această iniţiativă este "alarmantă", relatează EUObserver.

Ministrul finlandez de Finanţe, Jutta Urpilainen, a declarat, ieri, că nu poate accepta dorinţa Franţei şi a Germaniei ca deciziile referitoare la acordarea unui împrumut să se ia prin majoritate, nu prin unanimitate de voturi. "În viitor, nu va mai fi nevoie de consens. Din perspectiva Finlandei, este un aranjament extrem de alarmant şi unul pe care Finlanda nu-l poate accepta", a spus ea, potrivit postului public de radio YLE.

Parlamentul de la Helsinki decide azi dacă propunerea este constituţională, cu câteva ore înainte de începerea summitului european de la Bruxelles, care este aşteptat să continue până în primele ore ale dimineţii de mâine. Banii contribuabililor Comisia constituţională finlandeză l-a audiat pe expertul în drept Kaarlo Tuori, ieri, iar acesta a spus că propunerea ar încălca drepturile contribuabililor finlandezi.

"Finlanda ar urma să renunţe la dreptul său de veto când va fi vorba despre deciziile referitoare la Mecanismul European de Stabilitate, fondul permanent de împrumut pentru statele din zona euro", a spus Tuori. "Fără consimţământul său, Finlanda ar putea aproba decizii referitoare la cheltuirea banilor plătiţi de contribuabili finlandezi", a spus expertul.

Preşedinta comisiei, Miapetra Kumpula-Natri, a declarat că decizia finală în această problemă va fi luată de premierul Jyrki Katainen, când va negocia la Bruxelles, la summitul UE. Majoritate, nu unanimitate

Planul franco-german, propus luni, doreşte să evite întârzierea luării unei hotărâri din cauza unei singure ţări, aşa cum s-a întâmplat anul acesta cu Slovacia, care a ratificat târziu actualul Fond de ajutorare. Potrivit propunerii, o super-majoritate, corespunzătoare a 85% din capitalul Băncii Centrale Europene, ar fi suficientă pentru a asigura folosirea banilor acestui fond. Criticii susţin, însă, că această propunere va da, de fapt, drept de veto ţărilor mari.

Ne puteți urmări și pe Google News